Președintele Nicușor Dan a stabilit un termen limită până la finalul săptămânii, vineri, pentru ca partidele din fosta Coaliție să își exprime poziția privind participarea la o majoritate. Scopul este de a facilita învestirea unui Guvern condus de Luca Niculescu, proces pentru care șeful statului își propune să facă o nominalizare oficială până la finalul săptămânii viitoare. Discuțiile sunt complexe, deoarece deși propunerea lui Niculescu este bine primită, există divergențe majore privind formarea unei majorități de voturi.
Partidele implicate se confruntă cu limite impuse de rezoluții interne care restricționează flexibilitatea în negociere. PSD solicită un guvern construit în jurul propriului partid, în timp ce PNL a declarat că nu va susține un cabinet care să includă membri social-democrați. În același timp, UDMR refuză să se alăture unei majorități care ar implica parlamentari proveniți din grupurile AUR, POT sau SOS, fapt care blochează actualul proces de negociere parlamentară.
În cadrul PSD, se discută intens despre posibilitatea formării unui guvern preponderent tehnocrat pentru a asigura stabilitatea necesară. Social-democrații încearcă să convingă partenerii de la UDMR, însă uniunea lui Kelemen Hunor nu oferă un răspuns definit din cauza riscului de a fi asociată cu parlamentarii din AUR sau SOS. Liderii PSD mizează pe faptul că PNL ar putea decide susținerea învestirii guvernului, chiar dacă va decide să exprime opoziție ulterior.
Matematica parlamentară este esențială pentru a atinge pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. PSD a încheiat deja acorduri cu grupurile PACE și UPR, care aduc 152 de voturi, și încearcă să strângă sprijinul de la deputații minorităților naționale și de la un număr limitat de parlamentari liberali. Dacă se adaugă și parlamentarii neafiliați sau cei din AUR care părăsesc grupurile actuale, se încearcă apropierea de pragul necesar pentru formarea majorității.
În acest context de incertitudine politică, discuțiile despre stabilitatea administrativă sunt intense. În perioada recentă, au apărut critici la adresa modului în care sunt gestionate resursele publice, precum și comparații privind riscurile pe care le poate genera lipsa unui Guvern funcțional. Tensiunile dintre liderii politici și managementul resurselor publice adaugă o presiune suplimentară asupra procesului de formare a unei noi structuri de guvernare în România.
O altă problemă care a generat dezbateri în sfera publică a fost răspunsul la informațiile false care au circulat după solicitarea președintelui. S-a vorbit despre o dezinformare virală legată de statutul unor militari, care au fost în mod eronat asociați cu trupe trimise în conflictul din Ucraina. Aceste discuții subliniază climatul de tensiune în care se desfășoară negocierile pentru formarea noului cabinet de guvernare.