Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), a oferit detalii despre modul în care Rusia recrutează persoane pentru a comite acte de sabotaj pe teritoriul României. Aceste acțiuni vizează distrugerea sau perturbarea unor obiective strategice, precum infrastructura energetică, obiectivele militare sau cele industriale. Procesul de recrutare se bazează pe exploatarea unor vulnerabilități individuale pentru a executa ordine coordonate din exterior.
Conform explicațiilor oferite de Ovidiu Marincea, persoanele selectate pentru astfel de misiuni nu sunt spioni bine antrenați, ci cetățeni vulnerabili. Recrutarea vizează în special indivizi care se confruntă cu probleme financiare, persoane cu antecedente penale sau persoane care se simt excluse din grupurile sociale. Această strategie permite coordonatorilor să aleagă cu precizie executanți care pot duce la bun sfârșit acțiunile solicitate, fără a folosi profiluri de agenți de intelligence clasici.
Activitățile de sabotaj pot începe prin metode simple, precum o solicitare pe o rețea socială care implică oferirea unei sume de bani, de regulă mult mai mare decât cerința inițială. Aceste solicitări pot viza documentarea unor obiective militare prin fotografii sau alte forme de monitorizare. Rusia utilizează și agenți din alte state, numite state proxy, pentru a ascunde originea atacurilor și pentru a putea atribui responsabilitatea unor alte entități politice.
Ovidiu Marincea a menționat că, începând cu anul 2024, SRI a făcut publice patru cazuri de sabotaj executate în România. Unul dintre evenimentele recente care a pus în evidență aceste riscuri este identificarea unei rețele de sabotaj coordonată din Rusia, implicată în provocarea unui incendiu la fabrica de arme Carfil. Aceste cazuri demonstrează utilizarea unor persoane coordonate într-un scop foarte precis de către entități externe.
În ceea ce privește starea de alertă a instituției, Ovidiu Marincea a declarat că SRI nu resimte frică, deoarece serviciul dispune de cunoaștere și viziune. Deși există o preocupare reală față de escaladările recente ale Rusiei, instituția subliniază că alocă toate resursele necesare pentru a îndeplini misiunea de securitate. Cooperarea activă, atât la nivel național, cât și în parteneriat, este menționată ca un element esențial în gestionarea acestor provocări hibride.
Aceste activități de sabotaj fac parte din războiul hibrid lansat de Federația Rusă odată cu invazia din Ucraina. În timp ce vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare militară directă, în interiorul statelor NATO, provocările sunt de natură non-militară. Aceste acțiuni hibride vizează destabilizarea comunității euroatlantice prin utilizarea unor instrumente care afectează securitatea națională fără a implica neapărat un conflict armat convențional.