Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj oficial cu ocazia ceremoniilor de proclamare a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița în Serbia. Evenimentul, care celebrează o sfântă cu origini românești din Valea Timocului, a fost prezentat în cadrul ceremoniei de către Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni. Mesajul subliniază rolul valorilor spirituale în menținerea coeziunii dintre generații.
În cadrul declarației, Nicușor Dan a evidențiat faptul că viața dedicată serviciului față de aproape a Sfintei Magdalena reprezintă un simbol al devotamentului. Președintele a declarat că acest eveniment depășește simpla solemnitate religioasă, fiind un moment de solidaritate și credință. El a reiterat angajamentul Administrației Prezidențiale de a consolida legăturile cu românii din afara granițelor țării, punând accent pe promovarea identității naționale.
Șeful statului a menționat că proclamarea locală a canonizării acestei sfinte demonstrează vitalitatea valorilor care acționează ca un catalizator în societate. Această acțiune reafirmă punțile istorice și culturale care definesc comunitățile. Nicușor Dan a transmis felicitări celor care contribuie la păstrarea vieții spirituale a comunităților românești din Serbia, sperând ca amintirea Sfintei Magdalena să devină un izvor de forță spirituală și de bună înțelegere.
Patriarhul Daniel a transmis, de asemenea, un mesaj prin intermediul mitropolitului Ioan al Banatului, subliniind că moaștele Sfintei Magdalena sunt venerate atât de români, cât și de sârbi. El a precizat că această canonizare arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul ambelor popoare vecine. Evenimentul este văzut ca un mijloc de a consolida comuniunea socială și liturgică între cele două națiuni.
Istoria Sfintei Magdalena de la Mălainița este una de rezistență culturală și spirituală. Născută în 22 noiembrie 1895 în satul Șciubic, ea a avut un părinte sârb și o mamă româncă, descendentă a familiei Cătălinici. După ce a murit pe front în timpul Primului Război Mondial, ea a continuat să judece comunitatea, luptând împotriva practicilor de vrăjitorie și îndrumând credincioșii în perioadele dificile de ocupație.
Canonizarea oficială a Sfintei Magdalena de la Mălainița a avut loc în anul 2025, în contextul procesului prin care Biserica Ortodoxă Română a sanctificat un număr de 15 femei românce. Acest act de recunoaștere religioasă vine după decenii de venerare populară a vieții sale, marcând un moment de importanță atât pentru tradiția ortodoxă, cât și pentru identitatea culturală a românilor din regiunea de contact dintre România și Serbia.