Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după consultări la Cotroceni. Fostul ambasador în Franța și actualul secretar de stat în MAE va prelua conducerea executivului într-un context de blocaj politic. Această nominalizare vizează formarea unui guvern care să asigure continuitatea procesului de aderare la OCDE și să mențină direcția pro-occidentală a țării.
Luca Niculescu a acceptat responsabilitatea, subliniind necesitatea de a construi o majoritate parlamentară pentru un guvern ancorat în poziția pro-europeană. Premierul desemnat a declarat că prima sa misiune va fi accelerarea reformelor și asigurarea seriozității în cheltuirea banilor publici. Acesta a menționat că România are nevoie de un stat puternic pentru a contracara războiul hibrid, considerând proiectul de aderare la OCDE ca fiind cel mai important după UE.
Reacțiile partidelor politice indică o fragmentare majoră în Parlament, ceea ce pune presiune pe procesul de învestire. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că partidul dorește să fie parte a soluției pentru a face rectificarea bugetară, dar a criticat politicile de austeritate ale lui Bolojan. În schimb, delegația AUR a solicitat organizarea alegerilor anticipate, iar USR a menționat că preferă soluția alegerilor în locul unui guvern dependent de majorități conjuncturale.
Pentru investitorii de pe piață, profilul diplomatic al lui Luca Niculescu nu garantează stabilitatea economică fără o echipă de finanțe solidă. Atenția se concentrează pe capacitatea noului cabinet de a respecta țintele de deficit și de a asigura un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. Agențiile de rating, precum S&P Global Ratings, au avertizat că România poate retrograda dacă nu va adopta măsuri de reducere a deficitului, menținând actualul rating de „BBB-".
Stabilitatea financiară a statului este strâns legată de randamentele titlurilor de stat și de capacitatea de a gestiona datoria publică. Ministerul Finanțelor a majorat recent dobânzile la titlurile Tezaur, iar randamentul titlurilor de stat pe zece ani a ajuns la aproximativ 7,6% la sfârșitul lui septembrie. Dacă noul guvern va reuși să mențină disciplina financiară și să reducă deficitul către pragul de 3% din PIB, costurile de împrumut pentru stat ar putea scădea semnificativ.
Această criză de guvernare urmează după eșecul propunerilor de premier de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, care au fost respinse de Parlament. În acest context de instabilitate, deciziile privind rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul 2027 devin critice pentru evitarea unui nou blocaj care ar putea afecta nivelul de trai al cetățenilor români.