România a trecut recent printr-un moment critic în contextul actualei crize politice, în condițiile în care președintele Dan a efectuat deja patru nominalizări pentru funcția de premier. În acest interval de incertitudine, S&P Global Ratings a decis menținerea ratingului suveran al țării la nivelul BBB-/A-3, care reprezintă ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, însă agenția a păstrat perspectiva negativă asupra acestui rating.
Unul dintre principalele efecte economice ale blocajului politic este creșterea costului finanțării statului prin dobânzi mai mari. Deoarece România trebuie să împrumute sume mari pentru a acoperi cheltuielile care depășesc încasările, investitorii solicită randamente mai ridicate din cauza incertitudinii privind consolidarea fiscală. Reuters a raportat că randamentele obligațiunilor românești pe termen de zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni, atingând niveluri maxime din ultimul an.
Instabilitatea politică exercită, de asemenea, o presiune asupra cursului de schimb al leului. Deși cursul este influențat de mulți factori, precum inflația sau politica BNR, incertitudinea adaugă un risc suplimentar care poate duce la deprecierea monedei. Un leu mai slab afectează direct costul importurilor de bunuri de consum, materii prime și echipamente, ceea ce poate alimenta inflația într-o economie care se confruntă deja cu prețuri ridicate și cu o monedă aflată sub presiune.
S&P Global Ratings a subliniat că procesul prelungit de formare a guvernului reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea financiară. Agenția avertizează că lipsa unui executiv stabil ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar planificată pentru anii 2027 și 2028. Dacă ajustarea fiscală nu va fi implementată conform previziunilor, există riscul unei retrogradări a ratingului în categoria „junk”, zona speculativă, ceea ce ar crește drastic costurile de împrumut pentru stat.
Pe lângă indicatorii macroeconomici, criza politică afectează și rezervele valutare ale țării. În luna septembrie, rezervele BNR au scăzut de la 64,87 miliarde de euro la 60,06 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Deși o parte semnificativă din această scădere este cauzată de plăți legate de datoria publică și operațiuni ale Ministerului Finanțelor, suma de 2,7 miliarde de euro plătită pentru datorie evidențiază presiunea financiară sub care se află rezervele.
În contextul actual, lipsa unui guvern cu puteri depline limitează capacitatea de a oferi investitorilor o perspectivă credibilă asupra reformelor și a cheltuielilor viitoare. Această stare de incertitudine duce adesea la amânarea investițiilor private și la o creștere economică mai lentă. Chiar dacă serviciile de bază precum pensiile sau salariile sunt menținute, economia plătește un preț mai mare pentru a funcționa în condiții de instabilitate decizională.