Economistul Adrian Negrescu a respins avertismentele privind posibilitatea unui faliment de țară în România, argumentând că statul dispune de mecanisme de protecție financiară. Această reacție vine ca răspuns la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a avertizat asupra riscurilor economice majore în cazul organizării unor alegeri anticipate. Negrescu a criticat poziția liderului PSD, considerând-o o formă de inconștiență cu scop electoral.
Conform analizei economiste, România nu se află în pericol de insolvență datorită acordului de finanțare cu FMI. Adrian Negrescu a precizat că acest acord oferă o linie de credit între 30 și 40.000.000.000 euro, resurse care pot fi utilizate pentru a rezolva orice incapacitate de plată a statului. În plus, Băncii Naționale îi stau la dispoziție rezerve valutare de peste 60.000.000.000 euro, care pot acoperi orice necesitate de finanțare.
Deși respinge ideea de faliment, economistul a recunoscut că scenariul alegerilor anticipate poate agrava dificultățile financiare, în special în anul 2027. În acel an, România va avea un vârf de plată a datoriei externe de peste 21 de miliarde euro, cea mai mare sumă din istoria țării plătită într-un singur an. La acest eveniment se adaugă necesitatea de a reduce deficitul bugetar la 5,2%, ceea ce impune economisirea unor sume de aproape 10 miliarde de euro.
Adrian Negrescu a subliniat că prioritatea politicienilor ar trebui să fie atragerea celor 20 de miliarde de euro rămase din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene. Din programul de coeziune 2021-2027, care însumează 31 de miliarde de euro, România a utilizat până în prezent doar 10 miliarde de euro. Stabilizarea cadrului fiscal și asigurarea fondurilor pentru instituțiile publice sunt, în viziunea sa, elemente esențiale pentru susținerea economiei pe linia de plutire.
În ceea ce privește relansarea economică, economistul susține că aceasta depinde mai puțin de deciziile politice și mai mult de capacitatea firmelor de a se adapta la crize. El a criticat utilizarea temerilor economice în campanii electorale, menționând că astfel de declarații pot afecta încrederea investitorilor care finanțează România cu echivalentul a 1.000.000.000 euro în fiecare săptămână. Politica ar trebui să se concentreze pe stabilitate, nu pe jocuri de tip poker.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni între principalele forțe de guvernare, în condiții de incertitudine privind stabilitatea cabinetului. Discuțiile despre posibile alegeri anticipate și despre formarea unor noi alianțe politice au intensificat dezbaterea publică privind viitorul bugetar al țării. Tensiunile dintre PSD și PNL privind susținerea guvernării și gestionarea obiectivelor economice pentru anul 2027 rămân puncte critice în agenda politică națională.