Deputatul independent Dumitru Coarnă a lansat acuzații grave privind influența creditorilor internaționali asupra procesului de formare a unei noi guvernări în România. Într-o intervenție recentă, parlamentarul a susținut că procesul de numire a premierului este dictat de interese externe, care doresc să mențină în funcție pe Ilie Bolojan. Conform declarațiilor sale, stabilitatea politică a fost sacrificată pentru a satisface cerințele partenerilor financiari externi.
Coarnă afirmă că actualul premier beneficiază de un sprijin masiv din partea creditorilor și din Germania, fapt ce determină structura viitoare a guvernării. Parlamentarul a declarat că negocierile din cadrul Parlamentului nu vizează rezolvarea crizei, ci conservarea unei formule politice deja acceptate de forțele externe. „Până la urmă, premier în România nu o să fie decât cel pe care creditorii o să-l accepte”, a susținut deputatul.
Strategia partidelor politice este descrisă de Coarnă ca fiind una de blocare deliberată a investiției unui nou premier. Această tactică ar fi menită să prevină formarea unei majorități guvernamentale noi, menținând în același timp poziția lui Ilie Bolojan. Parlamentarul a subliniat că tot ceea ce se întâmplă în Parlament este gândit astfel încât să nu se poată forma un guvern alternativ, păstrând status quo-ul actual.
Situația politică este marcată de un blocaj de la demiterea Guvernului Bolojan, care a avut loc pe 5 mai 2026. După ce mandatul lui Eugen Tomac a fost depus și propunerea lui Adrian Veștea a fost respinsă de Parlament pe 22 iunie, țara se confruntă cu o instabilitate prelungită. Președintele Nicușor Dan a indicat necesitatea de a tranșa situația, intenționând să desemneze un nou premier doar când există o majoritate capabilă să investească executativul.
Această criză de guvernare survine într-un context de presiune financiară majoră asupra statului român. Datoria publică a depășit pragul de 1.194 de miliarde de lei, reprezentând 61,4% din PIB, ceea ce obligă autoritățile la o disciplină fiscală strictă. Datoria externă a administrației publice a ajuns la 599,9 miliarde de lei, fiind în mare parte acoperită prin titluri de stat tranzacționate pe piețele internaționale.
Dependența de piețele financiare este accentuată de necesarul record de finanțare al țării. În acest context, depășirea pragului legal de îndatorare de 60% din PIB impune limitări asupra cheltuielilor bugetare permanente. Această realitate economică, marcată de procedura de deficit excesiv, oferă un fundal pentru discuțiile despre influența creditorilor asupra deciziilor politice din România.