Președintele Dan este vizat de critici severe, fiind considerat de unii observatori ca fiind responsabil pentru o a doua anulare a alegerilor, după cea din decembrie 2024. Această poziție este interpretată ca o tentativă de a discredita funcția prezidențială și de a afecta încrederea cetățenilor în procesul de vot. Criticii susțin că acțiunile sale atacă direct una dintre instituțiile fundamentale ale democrației, reducând autoritatea actului electoral în țară.
Retorica președintelui, care califică alegerile drept un proces „rău”, este comparată cu metode de control din alte regimuri. Se menționează că, chiar și în Rusia lui Putin au loc alegeri, deși acestea sunt mutilate, iar Trump a propus stimulente pentru votanți, dar nu a încercat să suprima procesul electoral din noiembrie. Președintele Dan este acuzat că răspunde dorinței unor membri ai clasei politice de a evita campaniile electorale și interacțiunea directă cu electoratul.
Argumentul președintelui, conform căruia organizarea alegerilor anticipate ar putea agrava situația economică a țării, este pus sub semnul întrebării. Se ridică problema dacă acest scenariu ar fi într-adevăr mai nociv decât gestionarea unui guvern condus de Grindeanu. În acest context, apare și ideea unei eventuale guvernări PSD-AUR, însă criticii avertizează că o astfel de alianță nu ar viza îmbunătățirea economiei, ci controlul instituțiilor de forță.
O altă preocupare vizează posibilele consecințe ale situației lui Georgescu, în cazul în care acesta ar rămâne în detenție pe termen lung. Se speculează că Simion-AUR ar putea folosi această situație pentru a organiza manifestări sau funeralii de amploare, încercând astfel să capteze voturile sub eticheta de mucenic. Această strategie ar putea fi utilizată de AUR pentru a câștiga teren politic în fața electoratului.
Comportamentul președintelui Dan este descris prin deviza „Pace, pace, pace între dobitoace!”, sugerând o poziție de superioritate față de restul actorilor politici. Criticii observă că președintele pare să acționeze ca un oier care gestionează un grup de subalterni, evitând în același timp responsabilitățile politice directe. Această abordare este văzută ca o încercare de a menține controlul fără a trece prin procesul de legitimare prin vot.
În cadrul administrației publice din România, deciziile privind finanțările și infrastructura sunt adesea supuse unor termene prelungite. De exemplu, termenele de finalizare pentru spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova au fost amânate până în anul 2029. Aceste situații de gestionare a resurselor și a proiectelor de stat adaugă un strat de complexitate contextului politic și economic în care se desfășoară dezbaterea privind stabilitatea guvernării și a alegerilor.