Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Oxford, a solicitat instituționilor române să înființeze o comisie de anchetă pentru a investiga posibla implicare a SUA în demiterea Guvernului Bolojan. Această propunere vine în urma unor informații publicate de Wall Street Journal, care sugerează că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut declarații controversate. Profesorul consideră că investigarea este esențială pentru a clarifica evenimentele care au dus la schimbarea guvernului.
Analiza profesorului se concentrează pe cronologia evenimentelor care au avut loc în perioada martie. Conform informațiilor, pe 31 martie, Kimberly Guilfoyle s-a întâlnit la București cu Sorin Grindeanu, ministrul Energiei Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică, alături de intermediari privați. În cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre Coridorul Vertical, însă consecințele politice au apărut ulterior, când relațiile din coaliție s-au deteriorat și PSD a contribuit la căderea Guvernului Bolojan.
Corneliu Bjola subliniază că acuzația unei interferențe externe care ar fi putut răsturna un guvern ales legitim reprezintă un fapt de o gravitate extremă. Un astfel de scenariu ar putea afecta direct credibilitatea democratică a României, precum și poziția țării în cadrul UE și NATO. Din acest motiv, expertul susține că este imperativ ca toți cei implicați să fie audiați sub jurământ, pe model american, pentru a stabili natura angajamentelor asumate.
Procesul de investigare ar trebui să determine cine a organizat întâlnirea și ce tip de solicitări au fost făcute oficialilor români. Comisia parlamentară de anchetă ar trebui să verifice dacă discuțiile de la București au avut o legătură directă cu evenimentele politice ce au urmat. Corneliu Bjola a menționat că audierile ar trebui să îi includă pe Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și Florin Vlădică, pentru a clarifica exact ce s-a discutat în acea zi.
Totuși, profesorul a avertizat că în România comisii de anchetă au fost adesea compromise și utilizate pentru diverse reglări politice. El a argumentat că, într-o democrație serioasă, ancheta parlamentară trebuie să funcționeze ca un instrument de control instituțional, nu ca un spectacol pentru public. Este necesară abandonarea practicii de a folosi aceste mecanisme în scopuri partizanale pentru a păstra integritatea procesului de investigație.
În contextul actual al monitorizării activității juridice și a transparenței, România se confruntă cu provocări legate de stabilitatea instituțională. Deși raportul de evaluare al Parchetului European a evidențiat o creștere semnificativă a numărului de anchete în ultimii cinci ani, discuțiile despre controlul politic și interferențele externe rămân teme sensibile pentru stabilitatea administrativă a țării.