În cadrul perchezițiilor efectuate luni, 21 septembrie 2026, la rezidența lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, anchetatorii ar fi descoperit o legitimație diplomatică falsă. Documentul găsit în timpul operațiunii de la locuința fostului candidat la alegerile prezidențiale conține detalii care sugerează o identitate oficială neîntemeiată. Pe acest document apare fotografia lui Călin Georgescu, fiind menționată titulatura de „SENATOR GEORGESCU CALIN” și funcția de „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”.
Legitimația identificată poartă în partea superioară mențiunea „DIPLOMATIC ID” și denumirea „Order of Malta”. Documentul include numărul „L 120052”, data nașterii de 26.03.1962 și data emiterii „2025/05”. Sursele indică faptul că acest document ar fi putut fi utilizat pentru a crea o aparență de credibilitate în cadrul relațiilor cu potențiali investitori. Totuși, DIICOT nu a confirmat oficial prezența acestui obiect în locuință.
Ambasadorul Ordinului în România, E.S. Roberto Musneci, a clarificat situația prin declarații oferite pentru G4Media. Acesta a afirmat că organizația sa nu emite astfel de legitimații și a precizat că Călin Georgescu nu este membru al ordinului. Documentul găsit pare să aparțină unei entități numite „Order of Malta”, care este distinctă de Ordinul Suveran Militar de Malta recunoscut la nivel internațional.
Instituția oficială a Ordinului de Malta a avertizat anterior cu privire la existența organizațiilor de tip „mimic orders”. Acestea sunt asociații care utilizează nume și simboluri similare cu cele ale Ordinului Suveran Militar și Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim pentru a crea confuzie. Organizația oficială cu sediul la Roma recomandă verificarea riguroasă a autenticității oricărei entități care pretinde că reprezintă acest ordin recunoscut.
Operațiunea de luni a inclus cinci mandate de percheziție desfășurate în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Călin Georgescu este vizat într-un dosar de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe grave, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Procurorii susțin că membrii grupului au promis finanțări externe unor oameni de afaceri, condiționate de depunerea unor garanții financiare mari.
Cercetarea de către DIICOT vizează un mecanism prin care sume de bani au fost colectate sub pretextul unor investiții. Într-un caz documentat, o persoană vătămată ar fi transferat peste un milion de euro, cu promisiunea unei finanțări de șase milioane de euro. Din sumele colectate, un milion de euro ar fi fost destinat unei afaceri cu metale prețioase, iar 100.000 de euro ar fi fost folosiți pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului.