Federația Neguvernamentală Antidrog (FNA) a emis o poziție oficială în legătură cu recentele inițiative legislative din România care vizează dezincriminarea posesiei de substanțe psihoactive. Organizația a realizat o analiză sistemică la nivel global pentru a evalua impactul pe termen mediu și lung al acestor strategii de dezincriminare. Raportul este adresat decidenților politici, corpului legislativ și instituțiilor mass-media, oferind o perspectivă bazată pe date științifice privind riscurile actuale.
Analiza comparativă realizată de FNA asupra piețelor din Olanda, Germania, Spania, Italia, Thailanda, SUA și Canada indică faptul că strategiile actuale sunt anacronice. Organizația subliniază că modelele de control au fost concepute pentru droguri organice, precum plantele, fiind total ineficiente în fața erei substanțelor sintetice și a policonsumului sever. Guvernele lumii au fost forțate să își schimbe politicile, trecând de la abordări axate pe sănătate publică la măsuri dure de ordine publică și intervenție polițienică.
În Olanda, municipalitatea Amsterdam a fost obligată să interzică consumul de canabis pe stradă în centrul istoric și în Cartierul Roșu din cauza vandalismului și a distrugerilor de bunuri. Rapoartele oficiale arată că țara are cea mai mare rată de consum de cocaină din Europa, iar peste 70% dintre urgențele medicale sunt cauzate de cocktailuri de substanțe, precum canabis, alcool și MDMA sau Ketamină. Această situație generează episoade de psihoză și violență stradală greu de gestionat.
În Spania, guvernul a adoptat o reformă a legii tutunului care elimină excepția pentru Cannabis Social Clubs, după ce rețelele criminale au infiltrat aceste asociații. Spania a devenit un epicentru al spitalizărilor de urgență, unde canabisul este amestecat cu ketamină de laborator și alcool în peste 46% din cazurile de urgență psihiatrică. Totodată, în Germania, tinerii migrează către piața neagră online pentru canabis modificat chimic, ocolind sistemul rigid de cluburi non-profit legalizate recent.
Italia a ales o abordare de toleranță zero, interzicând complet producția și vânzarea de Cannabis Light, considerată o poartă de intrare pentru tineri. În SUA și Canada, modelul comercial a dus la o creștere a consumului și la o criză de sănătate mintală, piața neagră fiind contaminată cu fentanyl și Xylazine. Thailanda, după un boom economic inițial, a fost obligată să închidă dispensarele libere și să impună un regim strict medical pentru a stopa criza socială.
Proiectul de lege din România, susținut de Victoria Stoiciu, Ghinea și Daniel Fenechiu, propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție. Pentru drogurile de risc, amenzile ar fi între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru cele de mare risc, între 1.500 și 3.000 de lei. Patriarhia Română a respins ferm această măsură, avertizând că nu trebuie să creeze impresia că adicția este lipsită de gravitate.
Contextul legislativ actual se încadrează într-o perioadă de intense dezbateri privind reglementarea substanțelor în spațiul public românesc. În timp ce unii legislatori argumentează că legislația actuală penalizează consumatorii în detrimentul combaterii traficului, alte structuri, precum Federația Națională a Părinților Edupart, au lansat petiții pentru oprirea proiectului, invocând riscurile de securitate și sănătate pentru tineri.