Alina Mungiu-Pippidi, profesoară de științe politice, a evaluat desemnarea lui Luca Niculescu pentru a forma un guvern, avertizând asupra riscurilor de a ajunge într-o poziție fără sprijin politic real. Expertul subliniază că, deși Niculescu are un profil civilizat și occidental, capabilitatea sa de a construi o majoritate în Parlament rămâne o incertitudine majoră. Această situație pune sub semnul întrebării viabilitatea unui guvern care să poată funcționa fără partidele politice de la masă.
În ceea ce privește imaginea publică, Alina Mungiu-Pippidi consideră că Luca Niculescu reprezintă o alegere bună din punct de vedere al comunicării și al pregătirii. Totuși, ea precizează că aspectul de PR nu garantează capacitatea de a oferi o majoritate parlamentară necesară. Expertul menționează că nu este clar dacă Niculescu va reuși să strângă partidele occidentale pentru a obține voturile necesare, având în vedere că lideri precum Fritz sau Bolojan au exprimat deja poziții clare privind votul sau alegerile anticipate.
Scenariul unui guvern format exclusiv din tehnocrați este considerat de Alina Mungiu-Pippidi ca fiind nerealist din motive practice. Ea explică faptul că administrația românească este extrem de politizată, iar partidele ocupă o mare parte din eșalonul birocratic al țării. Din acest motiv, nu există destui oameni independenți pentru a înlocui structurile politizate, ceea ce face ca varianta unui premier independent, dar susținut de diverse partide, să fie singura cale de a evita un impas administrativ total.
Alina Mungiu-Pippidi avertizează că există riscul ca Luca Niculescu să devină „un fel de Dacian Cioloș 2”. Ea amintește că fostul prim-ministru european a condus un guvern care, din lipsă de susținere politică, a fost controlat în fapt de PSD și de serviciile secrete. Pentru a evita această repetare a istoriei, expertul sugerează că Niculescu trebuie să funcționeze ca un manager al majorității, concentrându-se pe consensul fiscal-bugetar și pe menținerea stabilității până la următoarele alegeri.
În privința procesului de aderare la OECD, Alina Mungiu-Pippidi critică faptul că acesta a fost până acum doar un exercițiu de imagine. Ea susține că statul român actual este inferior statului de sub Adrian Năstase, Boc sau Ponta în termeni de transparență a datoriilor companiilor. Partidele sunt unite doar atunci când trebuie să prezinte o imagine favorabilă în exterior, însă ele nu demonstrează o voință reală de a reforma structura statului pentru a îndeplini promisiunile făcute organizației.
Guvernul care se formează are misiunea de a asigura supraviețuirea țării într-un moment de criză, fără a avea ambiții de performanță structurală. În contextul actual, partidele suveraniste au anunțat că nu vor vota guvernul Niculescu, ceea ce complică și mai mult încercarea de a obține o majoritate. Obiectivul principal rămâne gestionarea bugetului și evitarea prăpastiei economice, într-un cadru în care reformele profunde rămân o sarcină pentru generații viitoare.