Administrația Prezidențială a transmis un răspuns oficial prin care oferă detalii despre investigația legată de incidentul din 5 iunie 2026, când o dronă maritimă de suprafață a explodat în Portul Constanța. Documentul, semnat de Departamentul Comunicare Publică, precizează că ancheta este încă în desfășurare, deoarece procesul de clarificare a anumitor elemente necesită un interval de timp mai lung decât cel estimat inițial de autorități.
Conform raportului preliminar, evenimentul a reprezentat un risc major, însă a fost gestionat eficient de autoritățile române conform protocoalelor existente, fără a produce victime sau pagube semnificative. În urma acestui incident, au fost implementate măsuri de prevenție, precum crearea unui flux unic de comunicare între instituțiile române și forțele ucrainene. De asemenea, se lucrează la un mecanism interinstituțional pentru managementul crizelor și la modernizarea apărării maritime din zona Mării Negre, inclusiv prin sisteme de detecție interoperabile cu NATO.
În ceea ce privește cauza exploziei, evaluările preliminare indică ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă, însă sunt necesare detalii tehnice suplimentare pentru confirmare. Administrația Prezidențială subliniază că explozia a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, fapt confirmat de partea ucraineană. Instituția menționează că un fenomen similar a fost identificat și de alte state aliate, în special de Țările Baltice, în contextul utilizării acestor dispozitive maritime.
Cronologia evenimentelor din ziua incidentului arată că, la ora 06:18, primele informații despre dronă au fost transmise către Garda de Coastă, SRI și structurile militare. După ce zona a fost evacuată complet la ora 10:20, drona a explodat la ora 10:27 în Dana 78. Ulterior, la ora 11:21, au apărut suspiciuni privind o altă dronă lângă Costinești, moment în care au fost transmise mesaje RO-Alert, până când misiunile de cercetare ale Armatei României au confirmat absența pericolului la ora 14:35.
Pe lângă aspectele tehnice, Palatul Cotroceni a semnalat existența unei campanii de manipulare informațională pe rețelele de socializare. Această activitate a fost identificată de autorități și de ONG-uri de profil, având ca scop subminarea încrederii în statul român și reducerea sprijinului oferit Ucrainei. Administrația subliniază că orice evaluare juridică sau despre responsabilitatea exactă a incidentului ține exclusiv de competența autorităților abilitate prin lege.
Incidentul din Portul Constanța s-a produs într-un context de tensiuni regionale crescute în zona Mării Negre, unde utilizarea dronelor maritime de către forțele ucrainene a devenit un element constant în conflictul cu Rusia. Această evoluție a forțat statele din regiune să își revizuiască protocoalele de securitate portuară și să își îmbunătățească capacitățile de monitorizare a spațiului maritim pentru a preveni astfel de evenimente.