Prezidiul Academiei Române, instituția condusă de președintele Marius Andruh, a emis luni un comunicat prin care denunță degradarea criteriilor de evaluare a cercetării științifice din România. Forul academic critică dur sistemul actual de finanțare, care se bazează pe numărul de citări din reviste științifice fără valoare. Această abordare este considerată responsabilă de apariția unor practici care pun în pericol integritatea mediului academic național.
În cadrul unui apel public privind evaluarea responsabilă a cercetării, cel mai înalt for academic a solicitat o modificare radicală a modului în care sunt alocate bugetele de cercetare. Academia Română a subliniat că utilizarea indicatorilor scientometrici simpliști, precum numărul de lucrări sau factorul de impact al revistelor, a generat derapaje grave. Instituția consideră că această metodă de calcul favorizează cantitatea în detrimentul calității reale a studiilor.
Unul dintre efectele cele mai neplăcute ale sistemului actual este dezvoltarea fenomenului de „paper mills”, denumite în română „fabrici de articole”, împreună cu extinderea revistelor de prădători sau pseudo-științifice. Dependența finanțării și a promovărilor academice de simpla contorizare a articolelor oferă combustibil unei industrii a publicării comerciale. În acest proces, valoarea reală, originalitatea și relevanța științifică a unei cercetări devin secundare față de bifarea normelor cantitative.
Academia Română propune ca o evaluare responsabilă să pună accentul pe valoarea intrinsecă a rezultatelor și pe impactul real al acestora asupra societății și a cunoașterii. Instituția recomandă renunțarea la indicii numerici care pot fi manipulați ușor în procesul de evaluare. Totodată, forul susține necesitatea reintroducerii și consolidării evaluării calitative de către experți, cunoscută sub termenul de peer-review, ca standard de bază pentru recunoașterea meritului științific.
Deși Academia Română nu a specificat în comunicat cui este adresat apelul, Ministerul Educației deține competența de a stabili criteriile de evaluare. Această atribuție este exercitată prin intermediul Autorității Naționale pentru Cercetare, care se află în subordinea ministerului. Deciziile privind modul de alocare a resurselor și standardele de performanță pentru cercetătorii români sunt reglementate de acest mecanism administrativ.
Evaluarea cercetării în România implică un cadru normativ strict, în care indicatorii de performanță determină accesul la fonduri publice. În prezent, procesul de validare a lucrărilor științifice este gestionat de autorități care monitorizează activitatea academică prin baze de date internaționale. Trecerea de la indicatori de volum la criterii de calitate reprezintă o schimbare structurală necesară pentru alinierea standardelor naționale la cele internaționale.