Partidul Social Democrat (PSD) pregătește o reformă administrativ-teritorială de amploare care ar putea schimba harta României prin reducerea numărului de județe, comune și orașe. Această reorganizare, care ar putea fi una dintre cele mai vaste de după 1968, este planificată pentru a avea efecte înainte de alegerile locale din 2028. Miza principală a proiectului constă în reducerea cheltuielilor publice și consolidarea administrației locale pentru a răspunde betterejorilor demografice și economice.
Una dintre principalele noutăți propuse este reorganizarea județelor, un proces care ar putea folosi modelul celor 15 Curți de Apel ca punct de plecare pentru discuții. Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD și coordonator al grupului de lucru, a declarat că o reformă limitată doar la comasarea comunelor nu ar aduce schimbările necesare. Deși nu s-a stabilit un număr fix de județe, se analizează posibilitatea de a ajunge la un număr de 12, 15, 18 sau 22 de unități teritoriale.
Reforma vizează și localitățile cu populație redusă, inclusiv orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Grupul de lucru analizează trei scenarii de comasare a comunelor, bazate pe praguri de 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori. În cazul aplicării pragului de 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar putea fi vizate, în timp ce varianta de 3.000 de locuitori ar afecta circa 1.600 de unități. Dragoș Benea a precizat că satele își vor păstra identitatea, dar vor fi administrate de o singură primărie.
Pentru a decide care unități vor fi comasate, PSD propune utilizarea unei matrice de sustenabilitate bazată pe șase criterii esențiale. Acestea includ populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea la infrastructură, accesibilitatea la servicii și calitatea serviciilor publice locale. În fiecare județ ar urma să fie înființate comitete de reorganizare, coordonate de prefect, care să includă reprezentanți ai Poliției, Inspectoratului Școlar, Direcției Agricole și altor instituții relevante.
Proiectul a declanșat tensiuni politice semnificative, UDMR avertizând că reorganizarea ar putea afecta comunitățile maghiare din zonele cu localități mici. Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, a criticat abordarea statistică, numind-o „otravă aruncată pe masa societății” și propunând consorții locale în loc de comasări forțate. Pe de altă parte, AUR a amenințat cu o moțiune de cenzură dacă Guvernul va încerca să impună această reformă prin procedura de angajare a răspunderii, susținând că proiectul necesită un consens parlamentar amplu.
În cadrul procesului de reformă administrativă, deciziile de reorganizare sunt de obicei corelate cu ciclurile electorale și cu perioadele de tranziție bugetară. În România, modificările structurale ale administrației locale au un impact direct asupra modului în care sunt gestionate fondurile europene și asupra capacității primăriilor de a atrage investiții. Această reformă ar putea fi finalizată până în martie, fiind gândită să pregătească administrația pentru noul cadru financiar multianual european 2028-2034.