Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a respins marți acuzațiile lansate de reprezentanții PNL și USR referitoare la noul proiect de lege privind partidele politice. Liderii celor două partide de dreapta au susținut că această inițiativă a AEP ar urmărește blocarea unei posibile alianțe între ei. În replică, Țuțuianu a calificat afirmațiile ca fiind „acuzații calomnioase” și a subliniat că procesul de revizuire normativă este unul necesar pentru adaptarea legislației la evoluțiile administrative și judiciare recente.
Președintele AEP a argumentat că modificările propuse vizează degrevarea Tribunalului București de o parte din cauzele și procedurile specifice materiei partidelor politice. În acest sens, el a menționat că Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oportunitatea unei astfel de soluții. Țuțuianu a precizat că existența unei proceduri administrative pentru înregistrarea partidelor nu reprezintă o noutate la nivel european, fiind o practică întâlnită în numeroase state, precum Irlanda, Malta sau Suedia.
În ceea ce privește controlul legal, Adrian Țuțuianu a explicat faptul că procedura de înregistrare propusă este transparentă și rămâne supusă controlului judecătoresc exercitat de Curtea de Apel București. El a susținut că AEP este o instituție administrativă autonomă, care nu se află în subordinea altor autorități publice. Astfel, președintele a respins orice ipoteză privind existența unor instrucțiuni, presiuni sau influențe externe asupra activității Autorității Electorale Permanente.
Referitor la atacurile directe, Adrian Țuțuianu a respins acuțiile lansate de Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Moraru (PNL), menționând că nu a fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală. El a subliniat că proiectul a fost prezentat și supus consultărilor partidelor parlamentare și neparlamentare, urmând ca propunerile primite să fie analizate. În încheiere, președintele a folosit o expresie pentru a descrie atitudinea adversarilor, afirmând că „butoaiele goale fac gălăgie multă”.
Proiectul de lege vizează sistematizarea normelor privind constituirea și funcționarea partidelor politice, respectând statutul acestora de persoane juridice de drept privat. Autoritatea a identificat necesitatea reformării cadrului electoral în urma analizei sistemului din România și a experienței alegerilor din 2024 și 2025. Această necesitate a fost comunicată oficial conducerii Parlamentului și tuturor formațiunilor politice, subliniind că reglementările trebuie să treacă prin procedura legislativă parlamentară, fiind de domeniul legii organice.
Contextul politică de implementare a reformelor instituționale este marcat de tensiuni între forțele de guvernare și opoziție. În acest cadru, CSM a inclus anterior USR și PNL pe o listă de entități considerate adversare ale justiției, alături de alte entități media. Această poziție a organismului aduce un fundal complex dezbaterilor privind autonomia autorităților electorale și modul în care acestea interacționează cu partidele politice în procesul de înregistrare.