Senatul a respins votul inițiativa legislativă care viza modificarea legii pentru ca adolescenții care au împlinit vârsta de 16 ani să poată solicita consiliere psihologică fără acordul părinților. Proiectul, care a fost inițiat din rândurile USR, a primit susținere doar din partea USR și UDMR în momentul votului. Celelalte partide politice nu au emis declarații publice pentru a explica motivele din spatele deciziei de a nu susține această modificare legislativă.
Rezistența la această propunere este susținută și de opinia publică, conform unui sondaj realizat de DCNews. Întrebați dacă adolescenții de peste 16 ani ar trebui să meargă singuri la psiholog fără consimțământul părinților, majoritatea respondenților, reprezentând 58%, a răspuns negativ. Doar 42% dintre cei consultați au susținut ideea de acces independent la consiliere psihologică pentru minorii de peste 16 ani, reflectând o reticență generală a familiilor.
Psihologul Radu Leca explică faptul că decidenții politici și poporul român suferă de o presetare care respinge orice formă de independență înainte de vârsta de 18 ani. Conform specialistului, există o dificultate în acceptarea ideilor noi care ies din cadrul normalității stabilite de tradiție sau de structura familială actuală. Această abordare ignoră faptele negative din societate și elementele care ar putea îmbunătăți structura socială existentă prin schimbare.
Radu Leca subliniază că scepticismul a fost alimentat și de informațiile circulând pe platforma TikTok, unde s-a creat o percepție legată de conceptul de diversitate. Există o teamă că minorii ar putea fi supuși unor idei sau unui control care nu aparține familiei, ceea ce a generat o reacție de tip homofobie. Această dezinformare în spațiul virtual a contribuit direct la respingerea proiectului de lege de către parlamentari.
Pentru ca un astfel de proiect să fie implementat cu succes, psihologul consideră că trebuie să includă direcții foarte bine definite și limitări clare. Acestea ar trebui să vizeze situații precum violența psihologică exercitată de părinți, dominarea acestora asupra copiilor sau abuzurile fizice și psihologice. De asemenea, accesul liber ar putea ajuta adolescenții victime ale bullying-ului sau ale fenomenelor de bullying online, situații despre care aceștia nu doresc să informeze părinții.
Contextul social în care se încadrează aceste discuții este marcat de cifre îngrijorătoare privind violența asupra minorilor. Conform datelor furnizate de Salvați Copiii, 46% dintre copiii din România afirmă că sunt bătuți acasă, în timp ce 28% dintre părinți recunosc acest fapt. Totodată, 90% dintre profesorii și consilierii școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying.