Camera Deputaților a adoptat Legea Conturilor de Economii și Investiții, un proiect care introduce un mecanism de economisire inspirat din sistemele 401 (k) din Statele Unite și ISK din Suedia. Această inițiativă permite cetățenilor să deschidă conturi de economii și investiții la bănci sau la societăți de servicii de investiții financiare autorizate. Prin acest sistem, persoanele pot investi direct pe bursă în acțiuni, obligațiuni sau fonduri, beneficiind de o scutire de impozitare pentru dividende și câștiguri.
Proiectul prevede două tipuri de conturi distincte pentru cetățeni. Primul este CEI-S, unde banii sunt depuși din venitul net, iar retragerea fondurilor la momentul pensionării nu este impozitată. Al doilea tip, CEi-D, presupune depunerea banilor din salariul brut, astfel încât taxarea să aibă loc doar la momentul retragerii fondurilor. Indiferent de tipul ales, banii vor fi taxați o singură dată, asigurând o protecție a randamentului investițiilor pe termen lung.
Sebastian Burduja a subliniat că acest mecanism este unul voluntar și nu afectează pensia de stat sau alte sisteme de pensii. Deputatul a explicat că sistemul este gândit pentru a combate impactul inflației asupra economiilor de tip depozit sau numerar. Conform exemplului oferit de acesta, o investiție de 300 de lei pe lună, cu un randament de 7% peste inflație, ar putea ajunge la peste 500.000 de lei în decurs de 35 de ani, oferind un capital semnificativ.
Susținerea proiectului a venit și din partea deputatului Claudiu Năsui, care a declarat că sistemul va permite deținerea unei pensii independente de deciziile politice sau de realitățile demografice. În același sens, Cristina Prună a menționat că această măsură este necesară în contextul presiunii demografice, estimările indicând faptul că în anul 2035 se va avea un singur salariat la 2,5 pensionari. Proiectul a fost semnat de parlamentari din toate partidele, inclusiv de Maria Gabriela Horga.
Acest nou cadru legislativ urmărește să creeze piețe de capital mai puternice în România, prin direcționarea fondurilor către companiile listate. Banii investiți de cetățeni vor putea sprijini creșterea companiilor care au nevoie de capital pentru a angaja și a plăti salarii mai bune. Obiectivul final este ca cetățenii să poată construi un capital propriu, pe lângă pensia publică, pentru a asigura o stabilitate financiară în fața schimbărilor demografice.
În România, sistemul de pensii publică este supus unor presiuni demografice constante, având în vedere scăderea raportului dintre numărul de angajați și numărul de pensionari. Această evoluție este o temă de discuție recurentă în politicile de reformă a sistemelor de protecție socială, în contextul necesității de a diversifica sursele de venit pentru populația îmbătrânită.