Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm în urma disputelor politice privind dreptul de veto al României în cadrul Uniunii Europene. Într-o comunicare publică, oficialul a respins categoric zvonurile care circulă în spațiul public, numind dreptul de veto o problemă manipulată. Oana Țoiu a susținut că afirmațiile privind pierderea acestui drept reprezintă o minciună, acuzând AUR și alți actori politici de propagarea unor informații false în contextul unor crize majore.
Explicațiile oferite de ministrul interimar subliniază faptul că procesul de renunțare la veto este unul extrem de complex și nu poate fi realizat rapid. Oana Țoiu a precizat că tratatele europene interzic orice modificare de acest tip în domeniul militar. Pentru alte decizii, schimbarea procedurilor necesită propunerea unanimă a liderilor și o perioadă de dezbatere de șase luni în cadrul parlamentelor naționale, proces care nu este în desfășurare.
Conflictul a escaladat după ce Senatului a adoptat o declarație oficială susținută de PSD, AUR și PACE. Documentul a fost votat de 64 de parlamentari „pentru”, în timp ce 29 au votat „împotrivă”, reprezentând PNL și USR, iar 9 au ales abținerea, reprezentând UDMR. Senatorii au criticat lipsa unui mandat transparent din partea ministrului interimar pentru participarea la „Grupul de prieteni”, care explorează extinderea votului cu majoritate calificată în Politica Externă și de Securitate Comună.
Prin această decizie, Senatul a cerut Guvernului demis și MAE stoparea imediată a demersurilor care vizează eliminarea unanimității. Parlamentarii au solicitat prezentarea tuturor documentelor relevante în termen de 15 zile și au cerut clarificări privind dacă președintele României a fost informat. Textul declarației subliniază că interesele strategice, precum cele legate de Marea Neagră, Flancul Estic și Republica Moldova, nu pot fi lăsate la discreția unei majorități calificate.
Oana Țoiu a criticat dur politicii parlamentarilor, amintind de situația accesului în spațiul Schengen. Ea a declarat că românii nu au uitat faptul că țara a așteptat ani de zile la poarta Schengen deoarece autoritățile nu au avut curajul să utilizeze dreptul de veto în negocieri. Ministrul a punctat că acest drept, pe care adversarii susțin astăzi că îl apără, nu a fost folosit eficient în trecut.
Disputa privind mecanismele de vot în Uniunea Europeană se încadrează într-un context de reconfigurări politice interne și externe. Deciziile privind Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) rămân un punct de tensiune între nevoia de rapiditate în decizii și protejarea suveranității naționale prin unanimitate. Această dezbatere are repercursiuni directe asupra modului în care România își poate proteja interesele în zonele de securitate critică.