Nicușor Dan ia în considerare organizarea alegerilor anticipate în cazul în care guvernul condus de Luca Niculescu nu va primi învestitura Parlamentului. Decizia vine la opt zile după ce decretul de nominalizare a lui Luca Niculescu ca premier a fost publicat în Monitorul Oficial. Președintele pune astfel presiune pe partidele politice pentru a ajunge la un consens necesar formării unui nou Executiv în cadrul actualului Legislativ.
Sursele din apropierea președintelui indică faptul că toate variantele sunt pe masă în contextul crizei politice actuale. Scenariul alegerilor anticipate este considerat cel mai accesibil dacă situația se va prelungi și după un al treilea vot eșuat în Parlament. Această schimbare de abordare este semnificativă, deoarece Nicușor Dan s-a pronunțat anterior de repetate ori împotriva organizării unui astfel de scrutin anticipat.
Președintele a argumentat anterior că alegerile anticipate ar putea duce la o perioadă lungă de instabilitate politică și economică. Nicușor Dan a susținut că un astfel de proces ar implica luni de zile de campanie electorală, reclame la televiziu și certuri între partide. El a subliniat că românii nu își doresc acest scenariu și că partidele trebuie să demonstreze disponibilitate pentru dialog pentru a găsi o soluție viabilă.
Un alt motiv pentru care Nicușor Dan a evitat acest scenariu este incertitudinea legată de rezultatul unui eventual scrutin. Conform sondajelor de opinie menționate de președinte, alegerile anticipate nu ar schimba semnificativ configurația politică actuală. În acest caz, după campanie, aceleași partide ar fi nevoite să reînceapă negocierile pentru formarea unui Guvern, ceea ce ar perpetua incertitudinea și riscurile financiare pentru populație.
Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții cumulative. Acestea includ faptul că Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru un Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Înainte de această decizie, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.
România traversează o perioadă de instabilitate administrativă de la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, care a avut loc pe 5 mai 2026. De la acel moment, țara nu mai dispune de un Executiv cu puteri depline, iar eșecurile multiple în formarea unui nou Guvern au reintrodus în spațiul public discuțiile despre organizarea unor alegeri parlamentare înainte de termenul stabilit.