Instabilitatea politică de la București, declanșată de eșecul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament, amenință direct ratingul de credit al României. Această criză a dus deja la scăderea valorii leului românesc la minime record și a provocat creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază. În ultimele două săptămâni, aceste randamente au atins maximele din ultimul an, reflectând îngrijorarea investitorilor.
Presiunea asupra datoriei externe este accentuată de faptul că obligațiunile cu scadențe mai lungi se tranzacționează la cele mai mici prețuri din mai 2025. Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află deja pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având o perspectivă negativă. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică, de la începutul anului 2025, o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB.
Strategul senior Guillaume Tresca de la Generali Asset Management estimează că există o probabilitate de unu din patru ca S&P să decidă o retrogradare. Deși agențiile de rating ar putea tolera o perioadă de instabilitate dacă consolidarea fiscală rămâne pe traiectoria stabilită, convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului. Investitorii se tem că un alianțare între AUR și social-democrații ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice actuale. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu de la Banca centrală a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a crescut de trei ori mai rapid decât în perioada de dinaintea pandemiei. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit pe care statul încearcă să o atingă.
Situația financiară este monitorizată atent, având în vedere că România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB până în 2030. Deși deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, riscul politic rămâne ridicat. Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la nivelul de peste 9% înregistrat în 2024.
Ratingul de credit al unei țări reprezintă evaluarea oferită de agenții specializate privind capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare. În prezent, România se află la cel mai scăzut nivel al categoriei investment grade, cu toate cele trei mari agenții de rating, inclusiv Moody’s și Fitch, menținând o perspectivă negativă asupra stabilității economice a țării.