Instabilitatea politică din România generează o pierdere anuală de cel puțin 3,8 miliarde de euro, conform estimărilor realizate de ING și Ministerul Finanțelor. Această sumă imensă reprezintă nota de plată a crizei politice, fiind direcționată către plata unor dobânzi suplimentare. Costul este generat de necesitatea de a plăti o primă de risc ridicată pentru a acoperi nesiguranța instituțională care afectează țara.
Această penalizare financiară nu provine din volumul brut al datoriei vechi, ci din ceea ce poate fi numit o suprataxă directă. Statul este penalizat din cauza incapacității cronice de a stabiliza deficitul bugetar și de a oferi predictibilitate politică. Din acest motiv, România plătește cel mai scump bilet de creditare din Uniunea Europeană, în timp ce alte țări, precum Polonia sau Cehia, atrag finanțări la randamente mult mai mici.
Mecanismul prin care se pierde acest ban implică obligarea Trezoreriei de a scoate la vânzare obligațiuni cu dobânzi de speculă, de tip rating "junk". Diferența dintre o dobândă decentă și cea plătită de România duce la pierderi masive atunci când obligațiunile ajung la maturitate. Fiecare punct procentual adăugat peste media regională înseamnă miliarde de lei care sunt transferate de la bugetul de stat către fondurile de investiții străine.
În acest an, România are nevoie de un volum total de împrumuturi estimat între 265 și 275 de miliarde de lei. Aceste fonduri sunt necesare pentru acoperirea deficitului bugetar curent și pentru refinanțarea datoriilor vechi care au ajuns la scadență. O majorare a dobânzilor medii de doar 0,5% sau 1% aplicată asupra acestui volum de împrumuturi ar avea un impact financiar devastator pe termen lung.
Efectul acestor costuri de finanțare este de durată, afectând grav exercițiile bugetare viitoare pe o perioadă de 5, 7 sau chiar 10 ani. În loc să direcționeze veniturile fiscale către investiții în infrastructură, statul este obligat să folosească resursele pentru a rostogoli datoriile vechi. Suma de 3,8 miliarde de euro irosită anual ar putea fi utilizată pentru construcția a trei spitale regionale mari sau pentru peste 300 de kilometri de autostradă.
Situația financiară este agravată de factori macroeconomici, în contextul în care dobânda a urcat recent de la 7,2% la 7,7%. Pe măsură ce șansele trecerii unui guvern în Parlament scad, costurile de împrumut continuă să crească. Această evoluție coincide cu o perioadă de degradare a situației financiare internaționale și cu un nou record negativ istoric al valorii leului.