Parlamentul României a respins miercuri, 30 septembrie, candidatura liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Aceasta este a doua oară când propunerea președintelui Nicușor Dan este refuzată de legislativ, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR la începutul lunii mai. Situația indică o criză politică prelungită, care urmează după o perioadă de vacanță parlamentară și săptămâni de negocieri eșuate.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, a obținut doar 182 de voturi, deși erau necesare 233 de susținători pentru învestire. Acesta a beneficiat de sprijinul propriului partid, al USR și al UDMR, însă a rămas fără voturile social-democraților. Analistul Vlad Adamescu subliniază că un guvern proeuropean nu poate funcționa fără o colaborare între PSD și PNL, evidențiind imposibilitatea de a forma o majoritate doar în partea dreaptă a spectrului politic.
În cadrul dezbaterilor, tensiunile dintre partide au fost evidente, reflectând o fragmentare parlamentară între social-democrați, dreapta liberală și extrema dreaptă. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat măsurile de austeritate aplicate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului, susținând că acestea afectează persoanele vulnerabile. În contra, Ilie Bolojan a susținut că partidul său a ales o cale rațională pentru a stopa rețelele clientelare și pentru a gestiona problemele economice grave ale țării.
Deși deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, această reducere a implicat majorarea TVA și tăieri bugetare în educație, cultură și ajutoare sociale. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va propune un nou nume pentru funcția de premier luni, după discuții cu liderii partidelor. Speculațiile indică posibile nume precum Alexandru Nazare sau Luca Niculescu, personalități care ar putea facilita un compromis între forțele politice.
Pentru prima dată în perioada postcomunistă, s-au îndeplinit condițiile juridice pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, deoarece au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestire și au existat două eșecuri de vot. Totuși, Nicușor Dan exclude această variantă, temându-se că un astfel de scrutin ar putea favoriza ascensiunea extremei drepte, reprezentată de AUR. Partidul AUR beneficia de intenții de vot între 34% și 40%, conform sondajelor CURS și INSCOP din septembrie.
Pe lângă riscul alegerilor, președintele se confruntă cu amenințarea suspendării din funcție, o posibilitate invocată de AUR prin alianțarea cu PSD. O astfel de procedură ar duce la un referendum de demitere, un scenariu care a avut loc în 2007 și 2012 sub mandatul lui Traian Băsescu. Având în vedere scăderea popularității lui Nicușor Dan, un astfel de vot ar putea avea consecții politice fatale pentru funcția sa.