Deputata Ioana Grosaru, reprezentant al minorității italiene, a atacat la Curtea de Apel București decretul prezidențial prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan să formeze viitorul guvern. Instanța a stabilit termenul pentru judecarea solicitării deputatei luni, 28 septembrie. Această decizie judiciară vine într-un moment critic, deoarece votul de învestitură în Parlament este programat pentru ziua de marți, 29 septembrie, conform calendarului dorit de premierul Siegfried Mureșan.
În cadrul unei intervenții, Ioana Grosaru a criticat alegerea făcută de președinte, descriindu-l pe Siegfried Mureșan ca fiind un „personaj venit cu susținere din afară”. Deputata a susținut că acesta nu are capacitatea de a înțelege problemele actuale ale țării. Ea a menționat că, deși în cadrul asociației există persoane cu opinii diferite, majoritatea au exprimat neîncrederea față de propunerea actuală, în ciuda acordului anterior pentru formarea unui guvern care să rezolve instabilitatea din România.
Referitor la posibilitatea formării unui guvern format din PSD și AUR, Ioana Grosaru a indicat că acesta ar trebui să provină din partea celor care au câștigat alegerile. Ea a subliniat că situația actuală este strâns legată de nedreptățile la care reprezentanții minorităților au fost supuși. Deputata, care reprezintă minoritatea italiană în Parlamentul European din 2024, ocupă această funcție după ce anterior aceasta a fost deținută de soțul și fiul ei.
Pe de altă parte, expertiza juridică sugerează că acțiunea în instanță ar putea fi respinsă. Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru CSM, a explicat că instanțele de contencios administrativ nu au competența de a verifica acest decret. Conform Constituției, raporturile dintre președinte și Parlament sunt excluse de la controlul judecătoresc, ceea ce face ca atacarea acestui tip de decret să fie, practic, inadmisibilă în sistemul de justiție.
Propunerea de guvern pentru care s-a depus contestarea include un cabinet format din 16 ministere și trei vicepremieri. Lista cabinetului și programul de guvernare au fost depuse sâmbătă la Parlament, prezentând o structură în care unul dintre miniștri este independent. Această structură administrativă urmează să fie validată de Parlament, dacă procesul de la Curtea de Apel nu va avea un impact asupra procedurilor de învestitură prevăzute în calendarul oficial.
Contextul politic este marcat de o perioadă de instabilitate, în care formarea unui nou cabinet este văzută ca o necesitate pentru depășirea crizelor actuale. Procesul de învestitură este o etapă constituțională esențială prin care Parlamentul își exercită controlul asupra execuției, validând lista de miniștri propusă de premierul desemnat de președinte pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului.