Generalul Alexandru Grumaz a criticat dur modul în care s-a desfășurat audierea lui Radu Miruță în cadrul comisiilor parlamentare de apărare. Politicianul, propus pentru Ministerul Apărării în cabinetul Siegfried Mureșan, s-a prezentat la audieri însoțit de mai mulți militari, un gest care, conform analistului, confundă instituția de stat cu o candidatură politică. Această prezență este considerată un act care erodează normele democratice pe care România le-a consolidat în procesul de integrare internațională.
Situația a generat controverse în momentul în care militarii au refuzat să ofere explicații reporterilor despre cine i-a invitat. Ionuț Moșteanu a intervenit în locul acestora, susținând că prezența militarilor era firească deoarece Radu Miruță este ministru în funcție. Totuși, Alexandru Grumaz subliniază că, în contextul guvernului Bolojan, care gestionează interimatul de peste 140 de zile după demiterea sa pe 5 mai, Radu Miruță nu raporta ca ministru, ci participa ca candidat la o funcție, fără a avea subordonați.
Prezența cadrelor militare în sala de audieri este văzută ca un prejudiciu de imagine pentru Armată, deoarece transmite mesajul că instituția are un favorit politic. Alexandru Grumaz a punctat că neutralitatea nu este doar o regulă de protocol, ci un imperativ constituțional care interzice militarilor activi apartenența la partide sau implicarea în politică. Chiar dacă intenția nu a fost clară, percepția publică și a aliaților este afectată, deoarece încrederea în neutralitatea armatei este un capital greu de refăcut.
Analistul geopolitic a criticat și faptul că militarii au acționat ca „figuranți ai unei tabere”, neputând justifica prezența lor prin ordine oficiale sau temeiuri legale. Dacă prezența a fost o sarcină de serviciu, ar fi trebuit să existe un ordin formal, iar dacă a fost o alegere personală, aceasta ridică semne de întrebare privind utilizarea uniformei în scop partizan. Gestul de imagine pare să fi eșuat, având în vedere că avizul pentru candidatură a fost negativ, cu 17 voturi pentru și 21 împotrivă.
Ministerul Apărării are acum obligația de a clarifica public cine a dispus prezența militarilor și pe ce bază legală s-a produs acest lucru. Alexandru Grumaz a afirmat că controlul civil asupra forțelor armate a fost un criteriu esențial pentru aderarea la NATO, iar separarea dintre comanda militară și competiția politică este vitală. Într-un context de securitate fragil pe flancul estic, o astfel de confuzie de roluri trimite semnale prost interpretabile atât către aliați, cât și către adversari.
Controlul civil asupra armatei rămâne un pilon al stabilității instituționale în România, fiind o normă stabilită prin reformele din anii '90. Această separare între politică și structura militară este menită să garanteze că forțele de apărare funcționează exclusiv în interesul statului. Orice tentativă de politizare a cadrelor militare active poate afecta maturitatea instituțională pe care România încearcă să o demonstreze în cadrul organizațiilor de securitate internațională.