Deputata USR Cristina Prună a semnalat o situație critică privind structura administrativ-teritorială a țării, bazându-se pe datele Curții de Conturi pentru anul 2023. Conform cifrelor prezentate de aceasta, o parte semnificativă din numărul total de localități din România se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființarea acestora. Situația vizează atât orașe, cât și comune, evidențiind o problemă de dimensionare a unităților administrative de pe teritoriul național.
Analiza datelor arată că 119 din totalul de 216 orașe, dacă excludem municipiile, au o populație de mai puțin de 10.000 de locuitori. Această cifră înseamnă că peste jumătate dintre orașele din România nu ating pragul legal de populare. În ceea ce privește mediul rural, 432 din totalul de 2.859 de comune au un număr de locuitori mai mic de 1.500, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul comunelor.
În contextul acestor cifre, Cristina Prună a menționat că guvernul actual a anunțat intenția de a încuraja comasarea voluntară a localităților de până la 1.500 de locuitori. Această procedură ar urma să fie susținută prin oferirea unor stimulente pentru comunitățile care aleg să se unească. Deputata a declarat că această măsură este „foarte puțin, dar e un pas înainte” și că ar trebui susținută, sub rezerva monitorizării implementării.
Ea a subliniat că succesul reformei depinde de modul în care este pusă în practică, menționând că „diavolul stă în detalii”. Cristina Prună a insistat pe necesitatea ca comunitățile să își păstreze accesul la servicii, în timp ce administrațiile trebuie să își unească resursele pentru a crește eficiența. Scopul final trebuie să fie reducerea cheltuielilor pentru întreținerea administrației și creșterea capacității primăriilor de a atrage investiții.
Reforma administrativ-teritorială vizează regândirea organizării țării în funcție de capacitatea reală de finanțare a primăriilor. Cristina Prună a explicat faptul că numărul de locuitori este doar un punct de plecare, nu și scopul final al procesului. Obiectivul central este crearea unor comunități cu administrații eficiente, care să fie mai puțin dependente de resursele financiare care sunt împărțite de la București către restul țării.
Discuțiile privind reorganizarea administrativă și eficiența resurselor publice apar într-un moment în care administrația de stat este supusă unor presiuni politice constante. În timp ce guvernul propune soluții pentru localitățile mici, alte forțe politice, precum PNL, solicită rectificări bugetare de urgență, criticând modul în care este gestionată direcția de la Guvern. Acest climat de dezbatere intensă subliniază complexitatea reformelor necesare la nivel de administrație locală și centrală.