Mecanismul de control parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații (SRI) a fost transformat într-o simplă procedură administrativă în ultimul deceniu. Deși legea prevede obligativitatea ca directorul instituției să prezinte anual rapoarte de activitate în fața aleșilor, parlamentarii au aprobat nouă rapoarte fără nicio dezbatere reală. Ultima dată când un director al serviciului a susținut prezentări în plen a fost în decembrie 2013, moment în care George Maior a prezentat șase rapoarte restante.
Conform legislației în vigoare, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea serviciului, activitatea SRI este supravegheată de Parlament, iar conducătorul trebuie să explice îndeplinirea atribuțiilor. În practică, rapoartele sunt trimise Parlamentului și analizate de Comisia comună de control, însă etapa crucială de prezentare și dezbatere în plen a dispărut. În loc de explicațiile directorului, în ședințele comune au fost prezentate doar „co-rapoartele” comisiei sau documente privind activitatea proprie a acesteia.
O analiză bazată pe stenogramele ședințelor din ultimii 26 de ani confirmă faptul că rapoartele pentru anii 2006, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020 au fost incluse pe ordinea de zi, dar nu au fost dezbătute. La ședința din 10 octombrie 2023, dedicată raportului pentru anul 2020, procesul a durat doar aproximativ opt minute. În acea ocazie, președintele comisiei, Cristian Chirteș, a solicitat parlamentarilor doar să ia act de documentele depuse la Birourile permanente.
Absența conducerii SRI din plen a fost criticată de parlamentari, precum Ciprian-Titi Stoica, care a susținut că lipsa invitațiilor pentru conducătorii instituției împiedică clarificarea raportelor. În cadrul aceleiași ședințe, deputatul Andi-Gabriel Grosaru a încercat să intervină asupra unor teme legate de corupție și riscuri economice, însă microfonul i-a fost tăiat. Această lipsă de interacțiune directă între aleși și serviciul de informații elimină posibilitatea de a pune întrebări despre buget sau mandate de interceptare.
Eduard Hellvig, care a condus SRI între 2015 și 2023, este singurul director civil care nu a mai participat la ședințele plenare pentru a prezenta rapoartele anuale. În mandatul său, acesta ar fi trebuit să prezinte zece rapoarte, incluzând și două restante de la predecesorul său. Deși în anumite ședințe, precum cele din mai 2016 sau mai 2021, președinții Senatului au declarat că plenul „ia act de prezentarea și dezbaterea rapoartelor”, în realitate nicio prezentare efectivă nu a avut loc.
Controlul democratic asupra instituțiilor care au competențe de supraveghere și interceptare a comunicațiilor este esențial pentru garantarea democrației. Fără o dezbatere publică și transparentă, riscul de abuzuri crește, deoarece reprezentanții aleși nu mai pot verifica activitatea unui serviciu care poate interveni în viața privată a cetățenilor. În prezent, acest control se limitează la documente depuse la Birourile Permanente, fără accesul publicului la discuții despre securitatea națională.