Camera Deputaților a respins definitiv proiectul de lege care viza prevenirea epuizării profesionale, marcând astfel finalul unei inițiative legislative care a fost respinsă anterior și de Senat. Proiectul urmărea introducerea unor măsuri de prevenție, evaluarea riscurilor psihosociale și stabilirea unor mecanisme de sprijin pentru angajații din România. Decizia finală a deputaților vine după ce textul legislativ nu a reușit să obțină suportul necesar în cadrul procesului parlamentar de vot.
În etapa de examinare la Senat, proiectul a întîmpinat o opoziție semnificativă, reușind să obțină doar 15 voturi pentru, în timp ce 37 de parlamentari au votat împotrivă, iar 51 au ales să se abțină. Înainte de acest moment, inițiativa a primit avize negative din partea Consiliului Economic și Social (CES) și a Consiliului Legislativ. Aceste instituții au argumentat că legislația muncii actuală include deja prevederi generale privind securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv gestionarea riscurilor psihosociale.
Criticii au susținut că criteriile propuse pentru identificarea angajaților expuși la burnout erau neclare și ar putea genera probleme de discriminare în mediul de lucru. SENS a reacționat în urma deciziei, afirmând că sănătatea mintală la locul de muncă nu este un moft și că protejarea acesteia nu poate fi amânată. Partidul a subliniat că responsabilitatea pentru stres nu poate rămâne exclusiv pe umerii angajatului, în condiții de volum mare de muncă și lipsă de personal.
Partidul SENS a susținut că problemele tehnice ale textului legislativ nu ar trebui să fie folosite ca pretext pentru a închide discuția despre nevoia reală de reglementare. Mișcarea a declarat că munca demnă implică dreptul de a nu sacrifica sănătatea pentru menținerea veniturilor și a cerut un cadru clar și aplicabil. Conform declarațiilor, Parlamentul are responsabilitatea de a construi o soluție coerentă, oferind protecție oamenilor înainte ca aceștia să ajungă în starea de epuizare.
În prezent, legislația română nu prevede un concediu medical specific sau reglementări dedicate exclusiv pentru burnout. Angajații care suferă de epuizare profesională pot utiliza doar concediul medical clasic, diagnosticat de medicul de familie sau psihiatru pe coduri de boală aferente stresului, anxietății sau depresiei, sau pot opta pentru concediu fără plată. Această lipsă de reglementări specifice reprezintă motivul principal pentru care mișcarea a susținut inițiativa de lege.
În cadrul sistemului juridic românesc, protecția sănătății în mediul de muncă este reglementată prin Legea nr. 319/2006, care stabilește normele generale de securitate și sănătate. Această lege acoperă riscurile psihosociale, însă inițiativa respinsă încerca să aducă un set de reguli suplimentare și specifice pentru fenomenul de burnout, care în prezent nu beneficiază de un statut legislativ separat în România.