Curtea Constituțională a României a decis amânarea pronunțării asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Această sesizare vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin adoptarea ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Instanța constituțională a stabilit noul termen pentru emiterea verdictului în data de 21 octombrie, după ce miercuri nu a putut lua o decizie finală în acest caz.
Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan a generat un conflict constituțional prin adoptarea unei ordonanțe de urgență exact în ziua în care Parlamentul a votat moțiunea de cenzură împotriva Executivului. Sesizarea punctează faptul că Guvernul a reglementat prin ordonanță măsuri care se aflau deja în procedură parlamentară. Președintele Camerei Deputaților solicită Curții Constituționale să constate existența acestui conflict și să stabilească conduita necesară pentru restabilirea ordinii constituționale în stat.
Conform documentelor depuse, conflictul este generat de două conduite ale Guvernului României, considerate neconstituționale. Prima vizează adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, pe data de 5 mai 2026. A doua vizează publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de către un Guvern care, conform Constituției, nu mai era abilitat să exercite acte de legiferare delegată, ci doar acte de administrare curentă.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, momentul dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. În această zi, au fost adăugate 12 articole noi la textul normativ. Sorin Grindeanu menționează că această acțiune transformă Guvernul dintr-un legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional și nesocotind obligația de loialitate față de Parlament.
Președintele Camerei Deputaților subliniază că expunerea de motive a legii recunoaște explicit că completările au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență. Prin această conduită, Guvernul intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară și anticipează rezultatul procesului legislativ. Această acțiune este considerată că diminuează rolul deliberativ al Parlamentului și afectează echilibrul dintre puterile statului.
Conflictul juridic de natură constituțională este o procedură prin care instituțiile statului solicită arbitrajul Curții Constituționale pentru a clarifica limitele competențelor deținute. În România, acest mecanism este utilizat atunci când există dispute privind interpretarea Constituției sau când una dintre autorități este considerată că depășește atribuțiile juridice primite, afectând separarea puterilor legislative, executive și judiciare.