Candidatul pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan, desemnat de președintele Nicușor Dan, trece prin procesul de audieri parlamentare înaintea votului de învestitură. Procesul de audieri pentru cei 16 miniștri propuși de Siegfried Mureșan se desfășoară pe parcursul a două zile, în vederea votului programat pentru miercuri, la ora 13.00. Pentru ca noul Guvern să fie învestit oficial, este necesară obținerea a cel puțin 233 de voturi în Camera Deputaților și în Senat.
Deși candidții pentru ministere sunt audiați de comisiile permanente, avizul emis de aceste structuri are un caracter pur consultativ. Conform explicațiilor politologului Cătălin Done, puterea decisivă de învestire aparține exclusiv plenului Parlamentului reunit. Chiar dacă un ministru primește un aviz negativ în cadrul comisiei, acesta poate face parte din Cabinet dacă întregul Guvern obține votul de încredere. Comisiile parlamentare sunt doar structuri specializate și nu pot exercita un drept de veto asupra nominalizărilor.
Audierile parlamentare îndeplinesc mai multe roluri, de la examinarea publică a experienței profesionale a candidaților, până la oferirea de transparență procesului de numire. Cătălin Done subliniază că aceste sesiuni permit opoziției să controleze nominalizările și reduc asimetria de informație dintre Guvern și public. Deși discuțiile pot dura aproximativ o oră, ele pot deveni spații de confruntare politică între putere și opoziție, depășind uneori evaluarea competenței tehnice a persoanelor propuse.
În cazul în care un premier desemnat decide să păstreze în Cabinet un ministru care a primit aviz negativ, responsabilitatea politică revine premierului. Un exemplu recent este Sebastian Burduja, propus pentru portofoliul Energiei, care a primit un raport negativ în comisii. Cătălin Done precizează că menținerea unui astfel de candidat nu reprezintă neapărat un conflict instituțional, ci o decizie politică ce va fi decontată în fața Parlamentului prin votul de încredere asupra întregului program de guvernare.
Pentru a îmbunătăți sistemul, politologul propune reforma moțiunii simple prin introducerea posibilității unei moțiuni individuale de neîncredere împotriva unui ministru. Această schimbare ar putea produce consecințe politice reale, similar sistemului suedez, fără a muta puterea de decizie de la plen către comisii. Totuși, Cătălin Done avertizează că nicio reformă constituțională nu va avea succes fără o schimbare a culturii politice, care să permită critică fără a transforma instrumentele parlamentare în arme de blocaj.
Procesul de formare a unui Guvern în România urmează regulile unui regim semi-prezidențial, unde Guvernul trebuie să răspundă politic în fața Parlamentului. Conform prevederilor de la articolul 103 din Constituție, prim-ministrul solicită votul de încredere asupra programului de guvernare și a întregii liste de miniștri. Acest mecanism asigură fundamentul relației dintre executiv și legislativ, transformând audierile într-un filtru de evaluare publică înainte de decizia finală a colegilor deputați și senatorilor.