Andrea Chiș, ministrul propus la Justiție, a oferit detalii despre prioritățile sale după ce a fost audiată de comisii parlamentare. Aceasta a declarat că obiectivul principal este descentralizarea puterii în sistemul judiciar, care în prezent este concentrată într-o structură piramidală. Ministrul propus a subliniat că vrea să modifice modul în care este gestionată cariera judecătorilor, vizând în special secția de judecători prin schimbarea componenței și a modului de numire a comisiilor de examen.
Strategia propusă de Andrea Chiș vizează reducerea influenței exercitate de vârful piramidei judiciare asupra restului sistemului. Ea a menționat că puterea de promovare trebuie returnată judecătorilor, reducând rolul președinților Curților de apel și al colegiilor de conducere. Această mișcare are scopul de a influența modul în care judecătorii sunt promovați atât în funcție de conducere, cât și în funcție de execuție, pentru a asigura o mai mare autonomie.
Un alt punct critic abordat de ministrul propus este independența judecătorilor în raport cu colegiile de conducere. Andrea Chiș a avertizat că, dacă aceste colegii sunt dominate de oamenii președintelui, independența poate fi afectată, inclusiv prin modul în care judecătorii sunt alocați pe secții. Ea a dat ca exemplu situațiile în care judecători penalisti sunt trimiși să judece în materie de contencios sau schimbarea nejustificată a componenței completurilor de judecată.
Pentru a combate aceste probleme, Andrea Chiș propune transparentizarea deciziilor luate de colegiile de conducere și impunerea obligativității motivării acestora. Ea a criticat practicile actuale în care se invocă existența unor motive obiective pentru schimbarea unui complet de judecată fără a oferi explicații clare. Ministrul propus consideră că o motivare reală este esențială pentru a evita deciziile arbitrare care pot afecta procesele și dreptul la un judecător stabilit legal.
În ceea ce privește opoziția parlamentară, Andrea Chiș a susținut că cei care au votat împotrivă doresc menținerea status quo-ului legislativ. Ea a explicat faptul că programul de guvernare presupune modificări de legi, însă aceste schimbări pot fi realizate doar de către Parlament. Astfel, un vot negativ din partea deputaților și senatorilor ar putea indica o dorință de a nu modifica legislația actuală, lăsând regulile de funcționare ale justiției neschimbate.
Procesul de numire a unui nou guvern și de aprobare a miniștrilor are loc într-un context politic marcat de incertitudini privind numărul de voturi necesare în Parlament. Deși există discuții despre șansele de succes ale unui guvern, președintele nu este obligat prin Constituție să dizolve Parlamentul dacă nu se obține majoritatea, având libertatea de a desemna un alt premier.