România traversează o perioadă de instabilitate marcată de o criză fiscală și politică simultană, conform avertismentului lansat de analiștii de la Capital Economics. Atenția investitorilor este concentrată pe capacitatea statului de a realiza consolidarea fiscală necesară pentru a menține costurile de finanțare la niveluri rezonabile. Situația devine critică în contextul în care noul premier desemnat de președinte, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, pare să aibă șanse reduse de a obține aprobarea Parlamentului pentru formarea unui cabinet de guvernare.
Economiștii Liam Peach și Nicolas Crittenden au transmis o notă investitorilor în care subliniază riscurile iminente. Aceștia menționează că, vinerea viitoare, S&P va anunța rezultatul celei mai recente evaluări a ratingului României. O retrogradare a ratingului suveran în categoria non-investment grade este considerată un risc real pentru stabilitatea economică. Președintele a încercat să nominalizeze un prim-ministru capabil să conducă un guvern stabil înainte de această evaluare, însă candidatul propus, Siegfried Mureșan, este văzut cu scepticism.
Deși situația finanțelor publice a arătat îmbunătățiri, investitorii solicită angajamente mai ferme din partea autorităților de la București. Capital Economics estimează că deficitul va fi de aproximativ 6,0% din PIB în acest an, cu o scădere de la 7,9% în 2025. Totuși, analiștii avertizează că este necesar un progres mult mai semnificativ pentru a liniști piețele și pentru a elimina riscul unei scăderi a ratingului de credit. Fără o stabilitate politică, obiectivele fiscale rămân sub presiune.
Impasul politic a afectat direct costurile de finanțare, randamentul obligațiunilor României pe 10 ani în moneda locală crescând cu aproximativ 40 de puncte de bază în ultima săptămână. Această creștere reflectă reacția pieței la incertitudinea de la nivelul instituțiilor de stat. În absența unui guvern susținut de o majoritate stabilă, consolidarea fiscală suplimentară devine dificil de implementat, ceea ce îngreunează procesul de redresare economică și de gestionare a datoriei publice.
Perspectiva reformelor este agravată de expirarea fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE. Analistii notează că, odată cu pierderea acestui stimul, motivația partidelor de opoziție de a colabora pentru adoptarea măsurilor necesare este mult mai redusă. Capital Economics anticipează o contracție a PIB-ului României de 1% în acest an, în condiții de deficit bugetar ridicat și blocaj politic, ceea ce face ca perspectiva unei noi înăspriri fiscale să fie mult mai sumbră.
Economia românească a ieșit la limită din recesiune în trimestrul al doilea, însă indicatorii de activitate pentru trimestrul al treilea rămân foarte slabi. Impulsul generat anterior de intrările de fonduri europene s-a estompat, lăsând loc unei perioade de incertitudine. În acest context, capacitatea de a menține o traiectorie fiscală sustenabilă depinde direct de rezolvarea crizei de guvernare și de stabilitatea majorității parlamentare.