Premierul desemnat Siegfried Mureșan se îndreaptă către votul Parlamentului cu șanse extrem de reduse de a obține susținerea necesară pentru formarea Guvernului. Analistul politic Alexandru Coita estimează că probabilitatea ca propunerea sa să fie aprobată de legislativ este de aproximativ 5%. Această cifră reflectă dificultatea de a reuni numărul de 233 de voturi necesare pentru învestire, într-un context în care actuala configurație politică nu oferă o majoritate de sine stătătoare.
Conform expertului Alexandru Coita, problema nu este legată de profilul politic sau de conexiunile europene ale lui Siegfried Mureșan, ci de strategia adoptată de PNL și USR. Această linie politică este descrisă ca fiind una maximalistă, axată pe reforme, care nu permite coagularea unei coaliții parlamentare cu majoritatea de sine stătătoare. Analistul subliniază că, deși Siegfried Mureșan este o figură respectabilă și bine conectată la nivel european, șansele sale au fost aproape de zero încă de la nominalizare.
În acest context, Alexandru Coita sugerează că ar fi fost mai pragmatic ca Siegfried Mureșan să își depună mandatul pentru a debloca situația politică. Această mișare ar fi permis președintelui Nicușor Dan să caute alte soluții de guvernare. Analistul menționează că, deși procesul nu a fost unul de timp pierdut, deciziile pare să fi fost influențate de orgolii și abordări emoționale, în detrimentul unei strategii strict pragmatice care ar fi impus depunerea mandatului.
O altă problemă identificată de Alexandru Coita este lipsa unui dialog cu PSD, singura variantă care ar putea genera o majoritate fără a include AUR în guvernare. Programul de guvernare prezentat de Siegfried Mureșan este criticat pentru că oferă linii bazate pe speranță, lipsindu-i perspectivele clare necesare pentru a convinge partidele care nu fac parte din actuala coaliție. În prezent, grupurile PNL, USR și UDMR însumează doar 169 de parlamentari.
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan poate fi interpretată și ca un test pentru capacitatea PNL de a găsi o formulă funcțională. Alexandru Coita consideră că președintele Nicușor Dan a pus acest test liderului PNL, Ilie Bolojan, pentru a vedea dacă partidul poate articula o soluție de guvernare în „ceasul al 12-lea”. Declarațiile președintelui privind existența altor variante în cazul în care votul este negativ reduc presiunea asupra parlamentarilor, sugerând că respingerea nu duce automat la alegeri anticipate.
Pentru învestirea unui Guvern în România, este necesară obținerea unei majorități de cel puțin 233 de deputați și senatori. În absența unei coaliții care să atingă acest prag, procesul de formare a unei executiv devine unul de negociere intensă între partidele parlamentare. Situația actuală evidențiază fragmentarea politică și dificultatea de a construi un suport parlamentar stabil în cadrul actualei componențe a Camerei și a Senatului.