Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituțiile statului nu dețin în prezent instrumentele necesare pentru combaterea dezinformării și a atacurilor hibride. Aceste acțiuni pot influența procesele electorale, însă AEP nu dispune de un cadru legal care să permită intervenția în timp real. Această lipsă de mecanisme a fost vizibilă în contextul situației care a precedat anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Adrian Țuțuianu a precizat că decizia de anulare a scrutinului a fost luată de Curtea Constituțională, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Șeful AEP a respins orice acuzație conform căreia instituția sa ar fi fost responsabilă pentru lipsa măsurilor preventive sau pentru anularea alegerilor. În prezent, controlul financiar se realizează doar ulterior desfășurării scrutinului, când partidele și candidații depun documentele pentru rambursarea cheltuielilor.
Pentru a remedia aceste lacune, AEP a transmis Guvernului un proiect de lege pentru aplicarea Regulamentului european 900/2024 privind publicitatea politică. Documentul propune o împărțire a atribuțiilor între AEP, Consiliul Național al Audiovizualului și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, competențele ar trebui să revină Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Noua propunere legislativă vizează și monitorizarea influencerilor, care ar putea fi considerați editori de publicitate politică. Aceștia ar trebui să respecte regulile de transparență privind promovarea plătită, iar AEP ar putea colabora cu Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru verificarea plăților. Scopul este de a stabili dacă promovarea mesajelor politice a fost remunerată, dacă a fost legală și dacă materialele au fost marcate corespunzător.
Adrian Țuțuianu a subliniat că legislația actuală nu a ținut pasul cu evoluția metodelor de promovare pe platforme precum TikTok și Facebook. În cazul unor plăți nedeclarate, este necesară o clarificare a cadrului normativ prin definirea explicită a faptelor care pot constitui infracțiuni. Șeful AEP consideră că este vitală existența unei strategii naționale care să coordoneze toate instituțiile cu atribuții de reglementare și supraveghere.
În cadrul proceselor electorale moderne, controlul fluxurilor financiare și al mesajelor de propagandă devine o provocare majoră pentru autoritățile de reglementare. Lipsa unor mecanisme de monitorizare instantanee a campaniilor online poate crea dezechilibre între candidați. Din acest motiv, adaptarea legislației naționale la standardele europene privind transparența publicității politice este considerată esențială pentru integritatea votului și pentru prevenirea influențelor externe.