Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a formulat o propunere de modificare legislativă privind condițiile de înființare a formațiunilor politice în România. Propunerea vizează stabilirea unui prag minim de 100 de membri pentru partidele care doresc să activeze la nivel național. Pentru organizațiile cu caracter strict local, Adrian Țuțuianu sugerează un prag redus, de 20 de persoane, pentru a permite participarea unor grupări mici la competițiile electorale din anumite județe.
Adrian Țuțuianu a explicat că legislația actuală permite fondarea unor partide de către doar două sau trei persoane, adesea membri ai aceleiași familii. Această situație a dus la apariția unei „puzderii” de organizații, dintre cele 276 înregistrate în Registrul partidelor, doar aproximativ 15-20 au o activitate reală. Șeful AEP susține că o democrație consolidată necesită partide puternice, dotate cu programe clare, resurse proprii și proiecte concrete, nu entități care funcționează doar pe hârtie.
Un motiv principal pentru această schimbare este combaterea utilizării partidelor pentru accesul la imobilele deținute de RA-APPS. Adrian Țuțuianu a menționat că unele entități au fost înființate exclusiv pentru a închiria spații în zone premium, fără a avea nicio activitate politică reală. El a citat un caz în care două partide care nu au participat niciodată la alegeri au închiriat spații pe Kiseleff, însă verificările au arătat că plățile nu proveneau din fondurile proprii ale organizațiilor.
În ceea ce privește partidele locale, președintele AEP a menționat discuții desfășurate în cadrul procedurii de transparență cu reprezentanți din județul Mureș. Un exemplu menționat a fost cel al unor arhitecți care doresc să candideze doar la nivelul orașului Târgu Mureș și în localitățile din județ. Pentru astfel de grupări, pragul de 20 de membri ar putea asigura o participare legitimă, fără a impune dificultăți excesive pentru organizațiile cu scop local.
Problema transparenței financiare a acestor entități rămâne un punct critic pentru autorități. Adrian Țuțuianu a subliniat că, în cazul spațiilor închiriate de partide inactive, chiriile sunt plătite de persoane fizice sau juridice, ceea ce compromite legalitatea și legitimitatea procesului. Tribunalul București nu poate monitoriza eficient dacă toate cele 276 de partide își actualizează actele constitutive sau dacă respectă drepturile membrilor și regulile de organizare a alegerilor.
În România, înființarea partidelor politice este reglementată prin Legea partidelor politice, care stabilește procedurile de înregistrare și funcționare a acestora. Registrul partidelor politice este gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, instituția care are rolul de a supraveghea activitatea acestor organizații și de a asigura respectarea normelor legale în timpul proceselor electorale, garantând astfel integritatea sistemului democratic.