Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a propus implementarea unor praguri minime de membri pentru înființarea partidelor politice în România. Conform propunerii făcute de acesta, o formație politică ar trebui să aibă cel puțin 100 de membri pentru a putea fi înregistrată la nivel național. În schimb, pentru organizațiile care doresc să activeze strict la nivel local, Adrian Țuțuianu sugerează un prag redus de 20 de persoane, adaptat nevoilor de candidatură în localități specifice.
Adrian Țuțuianu a explicat că această necesitate de modificare legislativă a rezultat în urma discuțiilor desfășurate în cadrul procedurii de transparență. Șeful AEP a menționat că a întâlnit exemple de grupări mici, precum în Mureș, formate de arhitecți care doresc să candideze doar la Târgu Mureș sau în alte localități din județ. Aceste partide mici ar trebui să respecte un număr minim de membri, în timp ce formațiunile care vizează competiția la nivel național trebuie să își actualizeze numărul de aderenți.
Situația actuală a registrului partidelor este descrisă de președintele AEP ca fiind una cu o „puzderie” de organizații, dintre care doar o fracțiune de interes are activitate reală. În prezent, în Registrul partidelor sunt înregistrate 276 de entități, însă Adrian Țuțuianu susține că doar între 15 și 20 de partide funcționează efectiv. El a subliniat că legislația actuală permite înființarea unor partide de către doar 2 sau 3 membri, adesea din aceeași familie, ceea ce nu generează democrație.
Un aspect critic ridicat de Adrian Țuțuianu vizează utilizarea înregistrărilor politice pentru accesarea unor imobile aflate în proprietatea RA-APPS. Șeful AEP a semnalat că anumite partide, care nu au participat niciodată la nicio competiție electorală, au închiriat spații pe Kiseleff. Verificările au indicat faptul că aceste entități nu au intrări de bani pentru plata chiriei, ceea ce sugerează că plățile sunt efectuate de persoane fizice sau juridice, afectând astfel transparența și legalitatea procesului.
Problema monitorizării acestor entități este complexă, deoarece Tribunalul București nu poate urmări dacă toate cele 276 de partide își actualizează actele constitutive sau dacă respectă drepturile membrilor. Adrian Țuțuianu a punctat că autoritatea este obligată să efectueze controale și să aplice sancțiuni, însă numărul mare de formațiuni care nu organizează alegeri la fiecare patru ani, conform legii, complică procesul de supraveghere a activității politice din țară.
În România, înființarea partidelor politice este reglementată prin Legea partidelor politice, care stabilește condițiile de constituire și funcționare a acestora. Registrul partidelor politice este gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, instituție care are rolul de a asigura transparența și respectarea normelor legale în procesul electoral. Monitorizarea constantă a acestor entități este esențială pentru menținerea integrității sistemului democratic și a corectitudinii competițiilor politice.