Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a subliniat necesitatea de a transforma instituția într-una mai puternică, modernă și transparentă. Cu ocazia aniversării de 23 de ani de existență a AEP, acesta a trasat direcțiile de reformă necesare pentru viitorul democrației din România. Obiectivul principal vizează creșterea încrederii cetățenilor în procesele electorale prin aplicarea unor reguli clare și prin profesionalismul instituțiilor care supraveghează votul.
Președintele a inițiat un proces amplu de reformă prin care dorește eliminarea regulilor neclare și a mecanismelor fragmentate. Acesta a lansat un pachet de proiecte legislative care vizează modernizarea sistemului electoral și consolidarea instituției. Printre principalele direcții de lucru se numără elaborarea unui Cod electoral coerent, reforma legislației privind partidele politice și reglementarea finanțării campaniilor electorale, pentru a asigura transparența surselor de bani.
Un punct central al reformelor propuse de Adrian Țuțuianu este crearea unei legi proprii de organizare și funcționare a AEP. Șeful Autorității a explicat că este dificil de construit o administrație electorală puternică atunci când atribuțiile și statutul instituției sunt dispersate în reglementări diferite. Această măsură ar trebui să transforme AEP într-un interlocutor serios pentru Parlament, Guvern, partidele politice și societatea civilă, oferind stabilitate administrativă.
Adrian Țuțuianu a pus accent pe necesitatea de a reglementa publicitatea politică în mediul digital, conform Regulamentului (UE) 2024/900. Scopul este ca cetățenii să poată identifica clar cine plătește pentru mesajele politice și cine le transmite. În același timp, demersurile includ transpunerea directivelor europene privind dreptul de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la cele locale, pentru a respecta standardele internaționale.
Proiectele legislative menționate de președinteul AEP vizează și un cadru unitar pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și cele pentru Parlamentul European, precum și referendumurile. Adrian Țuțuianu a precizat că adoptarea acestor legi aparține Parlamentului, însă implementarea lor trebuie pregătită temeinic prin consultări cu partidele și societatea civilă. Scopul final este ca noile reguli să fie testate și aplicabile înainte de organizarea următoarelor scrutinuri.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) funcționează în România de 23 de ani, având rolul de a organiza și supraveghea procesele electorale pe întreg teritoriul țării. Instituția este responsabilă de gestionarea etapelor de vot și de asigurarea respectării legislației în timpul campaniilor electorale, fiind un pilon central pentru stabilitatea proceselor democratice și pentru integritatea reprezentării politice în statul român.