Șeful Autorității Electorală Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că instituțiile statului român nu sunt pregătite în prezent să combată dezinformarea sau atacurile hibride. În cadrul unui interviu, acesta a subliniat că AEP dispune de un cadru legal insuficient pentru a interveni în situații precum cea care a dus la anularea alegerilor din anul 2024. Lipsa de mecanisme de control în timp real reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru procesul electoral național.
Adrian Țuțuianu a explicat faptul că decizia de anulare a alegerilor a fost luată de Curtea Constituțională, pe baza documentelor furnizate de CSAT. Șeful AEP a respins acuțiile conform cărora instituția sa ar fi fost vinovată de anularea procesului electoral, precizând că AEP nu are mijloacele legale necesare pentru a verifica în timp real modul în care este finanțată o campanie. În prezent, autoritatea poate efectua doar controale post-factum, după ce partidele sau candidații prezintă documentele pentru rambursarea sumelor.
Problema finanțării campaniilor pe platforme precum TikTok sau Facebook a fost evidențiată prin exemplul candidatului Călin Georgescu, care a declarat că alegerile prezidențiale au avut costuri de zero. Adrian Țuțuianu susține că legislația actuală este în urma evoluției tehnologice a finanțării electorale și că lipsesc mecanismele de colaborare interinstituțională necesare pentru a preveni finanțările ilegale. Această lipsă de coordonare între instituții împiedică monitorizarea eficientă a resurselor utilizate în campanii.
Pentru a remedia aceste lacune, AEP a trimis Guvernului un proiect de lege pentru aplicarea Regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică. Proiectul propune o împărțire a competențelor între AEP, CNA, Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și ANCOM, pentru subiectele legate de inteligența artificială. Adrian Țuțuianu a menționat că, prin acest mecanism, influencerii ar fi considerați editori de publicitate politică, permițând autorităților să verifice sursa de finanțare a mesajelor transmise.
O componentă esențială a propunerii este colaborarea cu Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru a verifica dacă plățile pentru promovare au fost efectuate legal. Dacă mesajele politice sunt promovate fără etichetare sau prin metode nelegale, șeful AEP subliniază că acestea pot constitui fapte de natură penală. Este necesară, prin urmare, dezvoltarea unui cadru normativ care să definească clar infracțiunile și aspectele juridice aferente acestor tipuri de finanțări necontrolate.
În cadrul sistemului de monitorizare a proceselor electorale din România, Autoritatea Electorală Permanentă are rolul de a supraveghea respectarea normelor de finanțare. Această activitate se desfășoară într-un context în care reglementările privind publicitatea politică și utilizarea platformelor digitale sunt în continuă schimbare, necesitând o adaptare constantă a legislației pentru a asigura integritatea votului și transparența resurselor utilizate de candidați.