Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a respins acuzațiile lansate de PNL și USR conform cărora modificările propuse la legea partidelor politice ar favoriza PSD. Proiectul legislativ vizează transferul atribuțiilor de înregistrare a formațiunilor politice de la instanțe către AEP și creșterea numărului minim de membri necesari pentru înființarea unui partid la 100 de persoane. Adrian Țuțuianu susține că aceste schimbări sunt necesare pentru a simplifica procedurile administrative și pentru a asigura un control mai eficient asupra activității partidelor.
Una dintre cele mai controversate propuneri vizează mutarea procedurii de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București la AEP. Adrian Țuțuianu a explicat faptul că un astfel de sistem este deja utilizat în țări precum Irlanda, Țările de Jos, Malta sau Quebec, din Canada. Conform proiectului, cererile vor fi analizate de completuri formate din cinci specialiști ai AEP, desemnați aleatoriu, iar instituția va avea maximum 30 de zile pentru decizie. Persoanele nemulțumite vor putea depune contestații în cinci zile, urmând ca instanța să le soluționeze în alte 15 zile.
Adrian Țuțuianu a subliniat că activitatea administrativ-jurisdicțională a instituției sale rămâne sub controlul judiciar al Curții de Apel București. Șeful AEP a menționat că inclusiv CSM și-a exprimat acordul pentru acest transfer de atribuții, cu condiția păstrării controlului judiciar. El a argumentat că această nouă procedură va reduce durata înregistrării partidelor și va degreva instanțele de judecată. Pentru a evita deciziile politice, a precizat că membrii completurilor care analizează cererile nu pot face parte din nicio formațiune politică.
În ceea ce privește pragul de membri, Adrian Țuțuianu a propus creșterea la 100 de persoane pentru a combate fenomenul „puzderiei de partide”. În prezent, există 276 de formațiuni înregistrate în Registrul partidelor politice, însă șeful AEP afirmă că doar 15-20 funcționează efectiv. El a menționat că unele partide sunt înființate de doar câțiva membri din aceeași familie sau închiriază spații de la RA-APPS fără a avea venituri declarate. Totodată, a precizat că șapte partide au fost radiate anul acesta din registru în urma controalelor și sancțiunilor aplicate.
În contextul criticilor primite de la PNL și USR, Adrian Țuțuianu a respins posibilitatea ca noile atribuții să fie folosite pentru blocarea unei eventuale alianțe electorale între cele două partide. Fostul social-democrat a amintit că numirea sa la conducerea AEP a fost susținută inclusiv de reprezentanții PNL și USR. El a reiterat faptul că controlul judiciar reprezintă soluția optimă pentru a garanta imparțialitatea procesului, indiferent de persoana care ocupă funcția de președinte în cadrul Autorității Electorale Permanente.
Autoritatea Electorală Permanentă are deja atribuții stabilite prin lege privind verificarea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. În ultimii nouă ani, instituția a fost consultată în legătură cu cel puțin 15 inițiative legislative care vizează reglementarea și funcționarea formațiunilor politice din România. Modificările propuse de Adrian Țuțuianu ar extinde acest rol de monitorizare, de la momentul înființării până la dizolvarea partidelor.