Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită un verdict joi în procesul care o vede în conflict cu Guvernul și Ministerul Finanțelor. Acțiunea vizează neplata restanțelor salariale ale magistraților, sume rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești. După șase amânări ale procesului, instanța supremă va decide soarta cererii de plată, în contextul recursului formulat de autoritățile guvernamentale împotriva deciziilor anterioare.
Litigiul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte. Instanța de apel a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin efectuarea unei rectificări bugetare. Miza financiară a acestui proces este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă echivalentul a circa 1 miliard de euro.
Curtea de Apel a impus anterior termene stricte pentru executarea deciziei, stabilind că plata trebuie făcută în 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cazul întârzierii, au fost prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie calculată tot pe zi. Aceste sancțiuni financiare au fost menite să asigure respectarea deciziei judecătorești de către Guvern și Ministerul Finanțelor.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Totodată, instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instituțiilor judiciare din țară.
Recursul este judecat la instanța supremă de un complet format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Totuși, CCR a respins miercuri sesizarea de neconstituționalitate făcută de premierul interimar Ilie Bolojan, considerând că nu există un conflict juridic de natură constituțională.
Acest proces reflectă tensiunea dintre puterea legislativă și cea judiciară în ceea ce privește gestionarea bugetului de stat. Deciziile instanțelor de judecată pot impune modificări semnificative ale alocărilor bugetare stabilite prin lege, ceea ce generează frecvent dispute juridice. În acest caz, Curtea Constituțională a explicat că nu este de competența sa să corecteze sau să modifice sentințele date de judecători.