Curtea Constituțională a României urmează să emită un verdict decisiv pe 25 noiembrie 2026 în cazul în care sute de mii de pensionari își contestă drepturile. Disputa juridică vizează impactul recalculării pensiilor prin prisma Legii nr. 360/2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Această decizie va avea repercursiuni majore asupra stabilității financiare a persoanelor care au lucrat în medii cu riscuri profesionale ridicate.
Analiza Curții Constituționale a pornit de la examinarea a 58 de dosare care vizează constituționalitatea unor prevederi esențiale din noua legislație. Dispozițiile analizate includ articolele 83, 84, 85, 127 și 144 din Legea nr. 360/2023, care reglementează formula de calcul a pensiei și stabilirea Valorii Punctului de Referință. De asemenea, sunt puse în discuție acordarea punctelor de stabilitate, procedura de contestare a deciziilor de pensionare și mecanismul de recalculare a pensiilor stabilite anterior.
Contestatari, printre care se numără un grup de mineri reprezentați de Ștefan Adrian Jurcă, susțin că noul mecanism de calcul poate duce la scăderi substanțiale. Unul dintre argumentele principale este trecerea de la un stagiu de cotizare de 20 de ani, specific activităților în subteran, la un nivel general de 25 de ani. Această modificare matematică ar putea reduce cu până la 20% valoarea componentei raportate, în timp ce în anumite cazuri extreme, diferențele de venit pot ajunge chiar la 42%.
Problema nu îi vizează doar pe foștii mineri, ci și alte categorii profesionale care au lucrat în condiții deosebate sau speciale. Printre persoanele afectate se pot include foștii salariați din exploatarea uraniului, angajații din industria chimică sau petrochimică, persoanele expuse mediilor radioactive și cei care au lucrat pe platforme marine. Reprezentantul grupului de mineri estimează că amploarea acestei probleme ar putea privi peste 600.000 de persoane din sistemul de pensii.
Există îngrijorări legate de modul în care protecția prevăzută de lege poate deveni insuficientă în anumite scenarii juridice complexe. De exemplu, dacă pensia de urmaș este calculată pe baza unei sume recalculate mai mici, beneficiarul poate pierde din drepturi. Totodată, indexarea pensiilor sau recalcularea ulterioară după depunerea unor noi documente de venituri ar putea fi aplicate asupra cuantumului recalculat, nu asupra celui menținut în plată, afectând astfel creșterea efectivă a banilor încasați.
În prezent, sistemul de pensii din România este guvernat de Legea nr. 360/2023, care a înlocuit regimul anterior stabilit prin Legea nr. 263/2010. Această tranziție legislativă a generat un volum imens de litigii, existând peste 4.000 de dosare deja ajunse la Curtea Constituțională și zeci de mii de alte procese în instanțele judecătorești, pe măsură ce pensionarii încearcă să protejeze drepturile dobândite prin contribuțiile plătite în trecut.