Curtea Constituțională a României soluționează astăzi conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează decizia instanțelor de a obliga Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, care sunt scadente în anul 2026. Această sesizare a fost formulată de premierul Ilie Bolojan la data de 2 iulie, după o sentință anterioară a instanței.
Conflictul a luat amploare după ce Curtea de Apel București a emis o decizie pe 5 mai, moment în care Guvernul a fost demis. Instanța a obligat Guvernul să prevadă sumele pentru restanțele salariale, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. În urma acestei decizii, Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus recurs la instanța supremă, însă procesul a fost amânat de mai multe ori, următorul termen fiind stabilit pentru 8 octombrie 2026.
Premierul Ilie Bolojan a argumentat că sesizarea este necesară deoarece puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a decide distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. Conform premierului, elaborarea proiectului de buget de stat și realizarea rectificărilor bugetare sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice. Ilie Bolojan susține că decizia instanței perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință în activitatea executivă.
Istoricul acestei dispute include acțiunile inițiate de ÎCCJ la sfârșitul lunii martie, când instituția a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Plângerea a vizat refuzul de a asigura fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale. ÎCCJ a menționat că, în cazul în care plângerea nu este soluționată favorabil, instituția ar putea recurge la sesizarea unei instanțe de contencios administrativ.
Miza financiară a acestui conflict este reprezentată de suma de 4,8 miliarde de lei. Această valoare cuprinde restanțele salariale câștigate prin procese sau penalitățile aferente acestor restanțe, pe care magistrații le solicită prin intermediul instanțelor. Pe lângă această cauză, judecătorii constituționali analizează și sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la conflictul dintre Guvern și Parlament privind ordonanța pentru programul SAFE, soluția pentru care pronunțarea a fost amânată.
Procedurile de soluționare a conflictelor de autoritate în România sunt reglementate de Constituție pentru a delimita atribuțiile instituțiilor statului. În cazul în care CCR decide că există un conflict juridic, aceasta stabilește care dintre autorități are competența de a lua decizii în domeniul respectiv. Acest mecanism este esențial pentru menținerea separării puterilor și pentru evitarea intervențiilor instanțelor în procesele de alocare a resurselor financiare de către Guvern.