Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a emis o serie de precizări oficiale ca răspuns la criticile formulate de Confederația Patronală Concordia. Disputa vizează proiectul de modificare a legislației profesiei de avocat, care a generat temeri în mediul de afaceri. UNBR susține că inițiativa nu obligă companiile să apeleze la avocați pentru fiecare act juridic și nu elimină competențele altor profesii reglementate, precum contabilii sau consilierii juridici.
În ceea ce privește impactul financiar, UNBR precizează că Articolul 3 din proiectul de lege doar enumeră serviciile pe care le poate oferi un avocat, fără a impune achiziția acestora. Organizația argumentează că costul prevenției prin consultanță juridică este adesea mai mic decât prețul unui litigiu, care implică taxe judiciare, onorarii și expertize. Astfel, redactarea propriului act de către o firmă nu este echivalată cu prestarea de servicii juridice către terți.
Referitor la statutul altor profesioniști, UNBR subliniază că proiectul conține excepții clare care protejează competențele altora. Conform propunerii, activitățile avocaților se exercită cu excepția celor stabilite prin lege pentru alte profesii juridice. Organizația menționează că consilierul juridic continuă să ofere consultanță angajatorului conform Legii nr. 514/2003, iar expertul contabil își păstrează atribuțiile în domeniul financiar-contabil, fără ca acest lucru să însemne de fapt confiscarea competențelor.
Legat de platformele digitale, UNBR respinge ideea că aplicațiile informatice ar fi închise automat în cinci zile. Organizația explică faptul că termenul de cinci zile prevăzut la art. 25¹ se referă strict la stabilirea primei ședințe de judecată, nu la o sancțiune imediată. Scopul reglementării este combaterea imposturii și a serviciilor juridice neautorizate vândute online, nu interzicerea tehnologiei sau a utilizării inteligenței artificiale de către profesioniști.
UNBR consideră că protecția beneficiarilor împotriva practicilor înșelătoare este un interes comun al tuturor profesiilor reglementate. Obiectivul principal este ca persoanele care solicită recomandări să poată identifica cine le oferă serviciul și cine poartă răspunderea profesională în caz de prejudiciu. Astfel, se urmărește separarea clară între informarea generală și serviciul profesional asumat, prevenind situațiile în care tehnologia este folosită ca paravan pentru activități ilegale.
Procesul de modificare a legislației profesiilor reglementate în România implică adesea dezbateri intense între diverse corpuri de profesioniști și asociații de patronat. Aceste discuții vizează delimitarea clară a competențelor pentru a evita conflictele de jurisdicție și pentru a asigura un cadru juridic predictibil. În contextul european, reglementările privind serviciile juridice urmăresc armonizarea standardelor de răspundere și profesionalism între statele membre.