Curtea de Apel București a decis, miercuri, prelungirea măsurii arestării preventive pentru Călin Georgescu cu o perioadă de 30 de zile. Decizia, care vizează dosarul de înșelăciune în care este implicat, a fost pronunțată de un complet format din judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Mirea. Mandatul de arestare va fi aplicat pentru perioada cuprinsă între 29.10.2026 și 27.11.2026, inclusiv, conform minutei instanței.
Instanța a ales să respingă, ca nefondată, contestația formulată de inculpat împotriva încheierii pronunțate anterior de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București – Secția Penală. În schimb, Curtea de Apel a admis contestația depusă de PICCJ-DIICOT împotriva aceleiași decizii, desființând încheierea veche și rejudecând cererea de arestare. Această decizie vine după ce, cu o zi înainte, Tribunalul București decizese plasarea lui Călin Georgescu sub control judiciar, măsură care fusese contestată de procurorii DIICOT.
Dosarul vizează o tentativă de finanțare de șase milioane de euro prin intermediul unor instituții financiare străine de către societatea Real Concrete Land SRL. În cadrul acestui demers, societatea a transferat, în tranșe realizate în decembrie 2021 și ianuarie 2022, o garanție de 1,1 milioane de euro. Ulterior, finanțarea nu s-a concretizat, iar suma transferată sub formă de garanție nu a fost restituită integral către beneficiari.
În procesul de justiție, probele depuse de procurori includ interceptări telefonice și capturi de ecran de pe WhatsApp, care contrazic declarațiile lui Călin Georgescu. Inculpatul a susținut în fața instanței că nu cunoaște anumite persoane, însă probele arată participarea sa la apeluri telefonice în conferință cu Massimiliano Arena și Răzvan-Liviu Leu. De asemenea, probele includ e-mailuri din martie 2022 care confirmă relația sa cu reprezentantul Wealth Bank, Massimiliano Arena.
Judecătorii au luat în considerare riscul ca Călin Georgescu să părăsească țara, invocând probe despre care instanța a menționat că nu sunt doar simple indicii. În discuțiile interceptate, acesta i-ar fi solicitat lui Ionel Rusen, celălalt inculpat din dosar, să găsească un imobil securizat în Italia, cu anexă pentru servitori. În plus, au fost consemnate demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru susținătorii săi, invocând ajutorul unui fost procuror italian.
Contextul juridic al acestui caz se încadrează într-o perioadă în care România înregistrează o creștere semnificativă a cererilor de azil. Cele mai multe solicitări de protecție în țară provin de la persoane implicate în state afectate de conflicte militare. Această evoluție a fluxului de solicitanți de azil subliniază dinamica actuală a cererilor de protecție internațională în cadrul teritoriului românesc.