Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, schimbând astfel măsura anterior stabilită. Această decizie a fost aplicată în mod similar și în cazul lui Ionel Rusen. Procesul de modificare a măsurii preventive a avut loc după ce instanța a aplicat procedura de complet de divergență, intervenind un al treilea judecător pentru a soluționa cauza.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat faptul că această schimbare nu a fost cauzată de apariția unor probe noi în dosar. În opinia sa, decizia Curții de Apel reflectă o evaluare diferită a materialului probator care era deja disponibil pentru instanță. Judecătorii au analizat probele existente și au ajuns la o concluzie nouă, fără a fi necesară o suplimentare a elementelor de dovadă din cadrul dosarului penal.
Procedura de complet de divergență a fost activată deoarece primii doi judecători din complet nu au reușit să ajungă la o decizie comună. Tudorel Toader a menționat că, în urma opiniilor diferite exprimate de aceștia, a intervenit un al treilea judecător. Acesta s-a alăturat la final opiniei judecătorului care a considerat că este necesară aplicarea arestului preventivă, transformând astfel aprecierea finală a instanței.
În ceea ce privește viitorul măsurii, Tudorel Toader a subliniat că, înainte de expirarea celor 30 de zile, vor avea loc likely noi solicitări. Procurorii vor cere probabil prelungirea arestului preventiv, în timp ce avocații vor încerca să obțină revocarea măsurii sau înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Fostul ministru a comparat procesul cu o evaluare subiectivă, afirmând că justiția nu este o matematică exactă în care rezultatele sunt previzibile.
Tudorel Toader a vorbit și despre statutul juridic al lui Călin Georgescu în raport cu prezumpția de nevinovăție. Deși judecătorii au decis arestarea, acesta rămâne protejat de acest principiu constituțional până când hotărârea penală va deveni definitivă. Procesul de stabilire a unei decizii finale în apel este descris ca fiind unul foarte lung, momentul în care această prezumție va fi răsturnată definitiv prin decizia judecătorească.
Decizia Curții de Apel București vine într-un context în care sistemul judiciar gestionează constant divergențe între magistrați privind aplicarea măsurilor preventive. În astfelste cazuri, completul de divergență este mecanismul standard prin care se încearcă soluționarea cauzelor atunci când un complet de judecători nu poate ajunge la un consens. Această procedură asigură continuarea procesului chiar și în absența unei majorități simple la începutul evaluării.