Trei cetățeni din Pakistan au fost declarați persoane indezirabile pe teritoriul României pentru o perioadă de 10 ani. Decizia a fost luată în urma monitorizării desfășurate de Serviciul Român de Informații, care a identificat activități care constituie amenințări directe la adresa securității naționale. Subiecții, identificați prin inițialele T.M.A., I.A. și A.M., au intrat în atenția autorităților la începutul anului 2026.
Conform informațiilor furnizate de SRI, cei trei indivizi manifestau opinii și desfășurau acțiuni specifice unor persoane care se aflau într-un stadiu avansat de radicalizare. Aceștia nu doar că își validau și își alimentau reciproc convingerile radicale, dar accesau și împreună materiale de propagandă teroristă. Procesul de radicalizare includea și consumul de conținuturi cu un puternic impact emoțional, utilizate pentru consolidarea ideologiilor radicale.
Pentru a preveni materializarea riscurilor generate de prezența acestor cetățeni pe teritoriul țării, SRI a întreprins demersuri specifice de securitate. Instituția a acționat în calitate de autoritate națională pentru prevenirea și combaterea terorismului, având misiunea de a identifica amenințările de această natură. În acest proces, SRI a colaborat strâns cu partenerii externi și cu celelalte instituții din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului.
Implementarea măsurilor legale necesare a implicat o colaborare între mai multe entități de stat esențiale. SRI a lucrat împreună cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a asigura cadrul juridic necesar. De asemenea, procesul a implicat Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a pune în aplicare decizia de declarare a celor trei pakistanezi ca persoane indezirabile pe termen lung.
Aceste măsuri de securitate internă se încadrează în cadrul broader de protecție a statului, în contextul în care experții avertizează asupra riscurilor de securitate globale. În cadrul unor discuții recente, s-a subliniat faptul că siguranța nu depinde exclusiv de apartenența la NATO. Monitorizarea activităților care pot duce la radicalizare rămâne o prioritate pentru serviciile de informații în vederea menținerii stabilității naționale.
Decizia instanței de a impune interdicția de 10 ani urmează să fie aplicată pentru a elimina riscul reprezentat de acești cetățeni. Prin această măsură, România își exercită competența de a proteja spațiul de securitate împotriva activităților care pot alimenta extremismul. Autoritățile confirmă că monitorizarea și prevenirea acestor tipuri de comportamente rămân o componentă vitală a strategiei de apărare a țării.