Curtea de Apel Timișoara a pronunțat, pe 25 septembrie 2026, sentința finală într-un dosar de amploare care a implicat 93 de persoane. După o anchetă de șase ani, judecătorii au dispus achitarea tuturor inculpaților, inclusiv a celor care fuseseră condamnați anterior, motivând că fapta nu există. Această decizie pune capăt unui proces lung, început prin percheziții de amploare organizate în aprilie 2016 la sediul Depoului de Locomotive Timișoara.
În primă instanță, Tribunalul Timiș decizise condamnarea a 9 persoane la pedepse cuprinse între 4 ani și 13 ani și 4 luni de închisoare. Printre cei condamnați s-au numărat gestionarul-șef Gheorghe Viorel Borza, liderul de sindicat Ioan Irimie Boloș și polițistul Marian Ilie Nanu. Totuși, Curtea de Apel a răsturnat complet această situație, considerând că probele administrate de DIICOT nu au demonstrat existența grupului infracțional sau a infracțiunilor de delapidare.
Ancheta realizată de procurorul DIICOT Mihai Șandor a susținut că, între anii 2013 și 2016, s-a produs un prejudiciu de 7.502.371 lei prin furtul a 1.611.334 kg de motorină. DIICOT susținea că angajații Depoului de Locomotive Timișoara foloseau un furtun pentru a transfera combustibilul către o firmă controlată de Liviu Martin. Totuși, Curtea de Apel a subliniat că nu au fost prezentate nicio imagine sau filmare care să dovedească utilizarea unui astfel de furtun sau a unei instalații artizanale.
Judecătorii au criticat dur modul în care a fost gestionată ancheta, menționând că este inexplicabil de ce nu s-a efectuat un flagrant. Instanța de apel a observat că, deși au existat mandate de supraveghere tehnică, nicio captură video nu a surprins momentul transferului de combustibil. Mai mult, Curtea a semnalat că probele de tip curse de probă au fost realizate pe vehicule cu cel mai mic consum, pentru a crea artificial un prejudiciu.
Un alt punct criticat a fost utilizarea declarațiilor martorului Ilie Stroia, pe care Curtea de Apel l-a considerat nesinceră. Martorul, care locuia într-o clădire dezafectată, s-a retras de la declarațiile făcute în timpul anchetei, afirmând că a făcut doar ce i-au spus polițiștii la reconstituire. De asemenea, instanța a menționat că o probă video a fost interpretată greșit de procurori, o replică despre igienizarea trenurilor fiind prezentată ca o dovadă a delapidării.
Impactul acestei decizii asupra activității DIICOT este semnificativ, având în vedere numărul mare de achitări. Cele 91 de persoane achitate în acest dosar reprezintă un volum de achitări care depășește totalul achităților înregistrate de DIICOT la nivel național în anul 2025. Această situație afectează indicatorul de calitate al activității instituției, în contextul în care dosarul „Motorina” a fost unul dintre cele mai mari dosare de tip „mamut” trimise în judecată recent.