Șeful Consiliului Concurenței a intervenit public prin intermediul unui articol de opinie pentru a justifica decizia instituției sale de a sancționa 10 bănci. Aceste entități au fost amenzate cu suma de 3,73 miliarde de lei pentru manipularea ratei ROBOR, o măsură pe care o parte dintre bănci au anunțat deja că o vor contesta în instanță. Chirițoiu argumentează că mecanismul de stabilire a indicelui trebuie să respecte regulile de concurență pentru a evita riscurile de coluziune.
Conform explicațiilor oferite, indicii bazați pe cotații pot genera probleme de concurență deoarece nu reflectă tranzacții reale, ci tranzacții potențiale. Chirițoiu subliniază că în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii există deja sancțiuni de acest tip pentru astfel de practici. El menționează că, deși cotațiile ferme sunt utile pe piețele cu lichiditate scăzută, este esențial ca procesul de fixing să rămână confidențial până la publicarea rezultatului final.
Lipsa confidențialității cotațiilor individuale permite băncilor să își adapteze propriile decizii în funcție de comportamentul concurenților, în loc să acționeze autonom. Această coordonare este contrară legislației Uniunii Europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Chirițoiu compară situația din România cu cea din Polonia și Ungaria, unde indicii WIBOR și BUBOR includ prevederi exprese privind păstrarea confidențialității în procesul de cotare a cotațiilor individuale.
În ceea ce privește miza financiară, șeful Consiliului Concurenței respinge ideea că băncile nu ar avea interesul de a influența ROBOR în sens ascendent. Deși o creștere a ROBOR determină și creșterea ROBID, acesta din urmă nu se transmite automat la dobânzile depozitelor pentru maturități lungi. Totuși, aplicată unor volume mari, chiar și o creștere redusă a ROBOR poate genera venituri nete semnificative pentru bănci prin contractele și instrumentele financiare legate de acest indice.
Chirițoiu precizează că coordonarea nu înseamnă neapărat o decuplare de fundamentele economice, precum inflația sau politica monetară, ci poate adăuga o componentă suplimentară peste nivelul justificat. Stabilirea ROBOR implică o componentă decizională, nu fiind un proces complet mecanic. Analiza autorității a vizat dacă participanții au adoptat decizii autonome sau prin coordonare, fără a se sustrage de la realitatea pieței prin utilizarea unor modele de calcul proprii.
Indicii de referință precum ROBOR sunt inerent problematici, motiv pentru care autoritatea a susținut introducerea indicelui IRCC, bazat pe tranzacții efective. În prezent, mecanismul actual trebuie să funcționeze cu respectarea regulilor de concurență, până când integrarea într-o piață monetară mai amplă, odată cu adoptarea euro, va regla situația. Regulile de concurență rămân aceleași în toate statele membre, fiind supravegheate de Comisia Europeană.