Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, pe 29 septembrie. Decizia, care vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, a fost luată într-un context de fractură juridică în interiorul completului de judecători. Dosarul este legat de un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, însă cei implicați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș-Valentin Mirea au argumentat că există probe concrete, nu doar simple indicii, privind pregătirile lui Călin Georgescu pentru a părăsi țara. Aceștia au luat în considerare discuții în care acesta i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să securizeze un imobil în Italia, sub incidența legii italiene, incluzând o anexă pentru servitori. Mai mult, magistrații au menționat discuții din mai 2025 despre obținerea azilului politic pentru Călin Georgescu și susținătorii săi, implicând un fost procuror din Italia.
Analiza riscului de fugă a inclus și elemente găsite în urma perchezițiilor efectuate pe 21 septembrie. În autoturismul lui Călin Georgescu au fost identificate echipamente de bruiaj, precum și documente cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta” și un „Diplomatic Id” emis pe numele său sub titulatura de „Senator”. Deși apărarea a susținut că documentul a fost primit ca semn de apreciere de la o cunoștință, instanța a considerat explicația o încercare de a minimiza importanța probelor găsite.
Un alt punct de conflict a fost implicarea lui Călin Georgescu într-o schemă financiară ce vizează un transfer de 1,1 milioane de euro. În ciuda faptului că acesta a susținut în fața Curții că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena, judecătorii au indicat existența unui e-mail din martie 2022 și a unor apeluri în conferință care îl leagă direct de acesta. Majoritatea a concluzionat că Călin Georgescu a fost implicat activ în mecanismul infracțional și a facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen.
În contrast, judecătoarea Cristina Grecu a formulat o opinie separată, susținând că probele justifică cel mult controlul judiciar, nu arestarea. Ea a subliniat că intenția de a cumpăra o locuință sau prezența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează un risc actual de fugă. Magistratul a ridicat semne de întrebare privind faptul că anchetatorii au așteptat un an și patru luni de la primele discuții despre Italia pentru a cere arestarea, menționând totodată neconcordanțe în declarațiile persoanei vătămate.
Procedurile penale de acest tip se încadrează în cadrul reglementărilor privind măsurile preventive ale încheierii procesului penal. În sistemul juridic românesc, arestarea preventivă este considerată cea mai severă măsură și este aplicată atunci când există riscul de sustragere de la urmărirea penală sau de influențare a probelor. În acest caz, decizia a fost determinată de raportul de forță dintre cei trei magistrați, doi dintre ei considerând că pericolul este actual și iminent.