Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat miercuri în urma deciziei Curții Constituționale, salutând pronunțarea magistraților. Instanța Supremă a transmis că hotărârea CCR confirmă faptul că nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională în cazul analizat. Reprezentanții ÎCCJ au subliniat că argumentele prezentate de aceștia au fost validate oficial, demonstrând că demersul inițial lansat de către Executiv a fost unul nefondat în contextul procedurilor juridice.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, Guvernul nu a reușit să indice nicio competență constituțională pe care instanța supremă ar fi însușit-o în mod nejustificat. De asemenea, nu a fost prezentată nicio atribuție a Executivului care să fi fost împiedicată prin deciziile judecătorești luate anterior. Instanța a menționat clar că nu a existat niciun fel de blocaj instituțional, refutând astfel premisele pe care s-a bazat sesizarea Guvernului în procesul de analiză constituțională.
În realitate, ÎCCJ afirmă că sesizarea făcută de Guvern a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale specifice, reprezentată de magistrați. Instanța supremă subliniază că un litigiu pierdut de către o parte nu poate fi transformat, sub nicio formă, într-un conflict juridic de natură constituțională. Mai mult, s-a precizat că CCR nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor emise de alte instanțe judecătorești.
ÎCCJ a transmis că soluția pronunțată de CCR reafirmă o regulă esențială a statului de drept, conform căreia hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate pe calea unui conflict constituțional. Instanța a luat act de faptul că decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi. Judecătorii constituționali care au susținut această soluție au demonstrat, în opinia ÎCCJ, un atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și față de rolul justiției.
În concluzie, Înalta Curte a susținut că decizia CCR arată faptul că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată sub nicio presiune. Instanța a finalizat comunicarea prin mențiunea că statul de drept rămâne imun la diverse conjuncturi politice. Această poziție vine într-un moment în care deciziile de justiție sunt supuse unor analize riguroase pentru a menține separarea puterilor și integritatea procesului juridic național.
În cadrul sistemului juridic românesc, conflictul juridic de natură constituțională este o procedură prin care se analizează eventualitatea existenței unor divergențe între instituțiile statului. Această procedură este reglementată pentru a asigura echilibrul între puterea legislativă, executivă și cea judiciară, prevenind astfel orice tentativă de blocaj instituțional sau de încălcarea competențelor stabilite de Constituție.